Electrica, Hidroelectrica și SAPE (Ministerul Economiei) au format un consorțiu si depun, în această săptămână, ofertă pentru preluarea afacerilor CEZ din România, astfel că o parte a sistemului energetic va reveni în mâini românești, după cum informa ActiveNews miercuri 3 iunie.

Statul român va cumpăra ce-a vândut în 2005, la presiunile Comisiei Europene. Este vorba despre rețelele de distribuțție de energie delectrică din Oltenia, unde au cehii au avut monopol. Acum 15 ani, statul român „privatiza” Electrica Oltenia pentru 150 de milioane de euro, pentru ca azi să o readucă acasă pentru 1 miliard de euro, spun experții.

Din 2005 și până acum, cu investiții minime și multe disponibilizări, cehii au făcut profit an de an pe seama consumatorilor din Oltenia. Doar în 2019, CEZ a realizat un profit de 124 de milioane de euro.

Pe lângă distribuția din sudul țării, CEZ mai vinde parcul eolian din Dobrogea, din zona Fântânele-Cogealac, de 600 MW, cel mai mare parc eolian de uscat din Europa, operat de două firme, firma de furnizare și un ansamblu de microhidrocentrale pe care îl operează în sud-vestul țării.

La începutul acestei luni, CEZ a.s. a arătat, într-o prezentare către investitori, că valoarea capitalurilor proprii ale companiilor CEZ din România care sunt scoase la vânzare este de circa 1,07 miliarde de euro, la active de circa 1,5 miliarde, deci se poate considera că un preț minim al tranzacției nu va putea fi sub un miliard de euro, cel puțin pe baza evaluării companiei cehe.

Cu aceeași ocazie, CEZ a.s. a informat și asupra derulării procesului de vânzare a activelor din Ronânia. „Procesul de vânzare a activelor românești ale Grupului CEZ a fost lansat oficial pe 9 septembrie 2019. Obiectul vânzării include, dar nu se limitează, la companiile de distribuție și vânzări și parcurile eoliene Fântânele și Cogealac. Prima etapă a fost încheiată cu primirea a 19 oferte neangajante.

CEZ a fost unul dintre marii beneficiari ai „certificatelor verzi”. Prin aceste „certificate”, statul român plătea o sumă de bani - decontată din buzunarele consumatorilor - pentru producerea de energie nepoluantă. Pe lângă normele impuse de UE, Guvernele de la București au plusat și au impus o cotă mai mare de energie verde, astfel că principalii beneficiari au fost companiile care au realizat „privatizări strategice” în energie, printre care și CEZ.

Numai în 2017, cehii ar fi trebuit să primească 400 de milioane de euro din aceste certificate verzi. Ministrul Economiei care a propus amânarea plăților pentru aceste certificate, Constantin Niță, a fost condamnat pentru corupție la scurt timp după adoptarea acestei măsuri care a stopat hemoragia de bani publici.

Statul ceh, principalul acționar al CEZ, a reacționat amenințând că pleacă din România. Ceea ce s-a și întâmplat.

Fondul Proprietatea, cere statului român să nu aprobe solicitarea Hidroelectrica de a achiziționat activele CEZ din România, întrucât o astfel de preluare ar diminua valoarea de piață a producătorului de energie hidro, arată un comunicat de presă.

„Fondul Proprietatea îndeamnă Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, în calitate de acționar majoritar al Hidroelectrica, să ia în considerare pe deplin riscurile privind achiziția activelor CEZ și să nu aprobe solicitarea companiei de a depune o ofertă angajantă. Fondul consideră cu fermitate că achiziția activelor CEZ de către Hidroelectrica nu ar crea valoare pentru acționarii săi și ar afecta procesul de listare și evaluarea potențială a companiei, ceea ce, la rândul său, ar pune în pericol șansele României de a fi promovată la statutul de piață emergentă de către MSCI", susțin oficialii Fondului.

Fostul ambasador al SUA în România, Mark Gitenstein, a primit un nou mandat în Comitetul Reprezentanților al Fondului Proprietatea în 2019.