ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Grila fiscală a legii offshore pare „picată direct din Scandinavia și care i-a împins pe petroliști să se zvârcolească de furie”, scrie Lucian Davidescu în România Curată.

„Grila constă într-o formulă destul de complicată, care ține cont de amortizări dar apoi aplică un impozit progresiv pe prețul gazelor. În cazul în care calculele prezentate de Dragnea chiar rezultă din grilă, atunci venitul suplimentar la buget ar fi de 12 miliarde de dolari, adienercă destul de aproape de cele 10 miliarde de euro estimate inițial aici”, notează Davidescu.

Conform acestuia, grila arată astfel:

a) 30% din venitul suplimentar pentru prețurile de până la 85 lei/MWh inclusiv;
b) 15% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri între 85 lei/MWh și 100 lei/MWh inclusiv;
c) 20% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri între 100 lei/MWh și 115 lei/MWh inclusiv;
d) 25% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri între 115 lei/MWh și 130 lei/MWh inclusiv;
e) 30% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri între 130 lei/MWh și 145 lei/MWh inclusiv;
f) 35% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri între 145 lei/MWh și 160 lei/MWh inclusiv;
g) 40% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri între 160 lei/MWh și 175 lei/MWh inclusiv;
h) 45% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri între 175 lei/MWh și 190 lei/MWh inclusiv;
i) 50% din veniturile suplimentare obținute în urma practicării unor prețuri care depășesc 190 lei/MWh.

Fiecare dintre formule arată cam așa (exemplul de la a):

În funcție de nivelul prețului mediu ponderat al gazelor naturale vandute din producția internă proprie din perimetrele offshore, denumit în continuare PMPC, se aplică următoarele formule de calcul:
1) dacă PMPC este mai mic sau egal cu 85 lei/MWh, ajustat cu IPC, după caz, , impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore total datorat se calculeaza cu formula:
IVST= ISO_85 = 0,30 * (VS_85 – VI)
VS_85 = (PMPC – PRC) * VGC;
unde:
IVST = impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore total datorat;
ISO_85 – impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore datorat, calculat la PMPC mai mic sau egal cu 85 lei/MWh;
VS_85 – venitul suplimentar din perimetrele offshore, calculat la PMPC mai mic sau egal cu 85 lei/MWh;
PMPC – prețul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producția internă proprie din perimetrele offshore;
PRC – prețul de achiziție a gazelor naturale din producția internă pentru clienții casnici și noncasnici în anul 2012, respectiv 45,71 lei/MWh, ajustat cu rata IPC în anul 2014;
VGC – volumele de gaze din producția internă din perimetrele offshore vândute;
IPC – indicele anual al prețurilor de consum din anul precedent publicat de Institutul Național de Statistică din Romania.
VI – valoarea investițiilor în segmentul upstream realizare în luna în care s-a efectuat vânzarea fizică a gazelor naturale pentru care se calculează impozitul asupra veniturilor suplimentare;
 
Acesta precizează că statul român a avut trei opțiuni:

„Varianta 0 – cea dorită de concesionarii offshore, deci forma care trecuse prin Senat, se limita doar la redevență (aliniată, teoretic, la 13% pentru că toate exploatările ar fi de volum mare), dar cu impozitul pe veniturile suplimentare eliminat complet.

Varianta 1 – valabilă și acum în exploatarea pe uscat, presupune o redevență între 3 și 13% la care se adaugă suprataxa de 80%, care s-ar fi extins și pentru offshore în lipsa noii legi.

Varianta 2 – adoptată în ultimul moment, înseamnă redevență plus noua grilă de taxare specială, cu multe praguri și o formulă complexă de calcul al deductibilităților.
Relevantă rămâne acum comparația dintre varianta 1 și varianta 2. Există și avantaje și riscuri.

Pe scurt:

În varianta 1, statul ar fi avut mai mult de câștigat pe termen lung în cazul în care prețurile vor fi medii și mari.

În varianta 2, statul are mai mult de câștigat, per total, dacă prețurile vor fi mici și medii”.

O explicație mai detaliată este aici.