Doar 4,8 milioane de persoane dintr-un total de 8,8 milioane de oameni care formează „populația activă” au statut de salariat, rata de angajare raportată la populația aptă de muncă fiind astfel de 55% la nivel național, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică.

În ciuda faptului că managerii și antreprenorii se plâng din ce în ce mai frecvent de faptul că nu găsesc suficient de mulți candidați pe piața muncii și că vor o legislație prin care să poată re­cru­ta mai ușor imi­granți din state non-UE, datele arată că Ro­mânia are o rezervă de 4 mil. an­gajați care ar putea să lucreze, dar care nu sunt prinși în categoria salariaților, informează ZF.

„Nu se poate să existe atâtea persoane care să nu lucreze în România, e o eroare undeva. Poate că există maximum 1 milion de oameni din România care sunt șomeri înregistrați și neînregistrați sau sunt persoane care nu vor să lucreze,  dar cu siguranță nu sunt 4 milioane”,  a spus Horia Bugarin, directorul general al firmei de recrutare și închiriere de forță de muncă temporară IHM Total Consult din Timișoara.

Potrivit definițiilor Institutului Național de Statistică, populația activă reprezintă oferta potențială de forță de muncă, calculată ca sumă între populația ocupată și numărul de șomeri. Populația ocupată cuprinde, pe lângă salariați, și restul persoanelor care au o ocupație aducătoare de venit (patroni, lucrători pe cont propriu și lucrători familiali neremunerați).

Datele INS arată că, la nivel local, în zonele în care există cele mai multe investiții există și o rată mai mare de angajare a populației aptă de muncă. Astfel, în municipiul București, dintr-un total de 1,12 milioane de persoane care fac parte din populația activă, peste 960.000 de persoane (86% din total) sunt angajate. Pe județe, cele mai mari rate de angajare sunt în Ilfov (77%), Brașov (71%), Timiș (71%), Sibiu (68%) și Cluj (67%). Acestea sunt zonele în care criza de forță de muncă a ajuns la cote foarte mari, potrivit angajatorilor.