Ideea că Transilvania și Banatul ar fi trăit bine pe vremea când erau stăpânite de străini, iar unirea cu România ar fi dus la decăderea celor două provincii este „o minciună istorică”, scrie profesorul și analistul Petrișor Peiu în ziare.com.

Acesta spune că „realitatea cifrelor este cu totul alta: Transilvania și Banatul erau o periferie săracă a imperiului austriac și apoi, între 1867-1918, o periferie și mai săracă a regatului ungar”.

Pentru a justifica afirmațiile făcute, prof. Peiu prezintă cifrele reci ale situației economice a celor două provincii din Vestul țării: „PIB/locuitor în Transilvania era, la 1910, 1.632 dolari (1990), în vreme ce Austria de Jos avea 3.780 dolari, Boemia 2.782, malul stâng al Dunării 1.900 dolari, malul drept al Dunării 1.878 dolari, bazinul Dunării și al Tisei 2.521 dolari, Austria avea o medie de 2.334 dolari, Ungaria avea 1.887 dolari media, iar media imperiului era de 2.164 dolari. Mai sărace decat Transilvania erau doar Galiția, Dalmația, Bucovina (provincii imperiale) și Croația-Slavonia (parte a regatului maghiar)”.

El spune că dezvoltarea celor două părți ale țării noastre s-a petrecut în cei 101 ani de administrație românească.

Conform cifrelor puse la dispoziție de Uniunea Europeană, Transilvania și Banatul au economii mult peste regiunile similare din Ungaria.

„Nivelul de performanță economică este clar superior în toată Transilvania față de partea de est a Ungariei, față de partea de sud și față de regiunea din jurul capitalei Budapesta (adică față de trei sferturi de Ungaria): dacă regiunea Centru are un PIB/locuitor (metodologia PPS - standardul puterii de cumpărare) de 60% din media UE, iar regiunea Nord-Vest are un PIB/locuitor (PPS) de 56% din media UE, macro-regiunea Eszak es Alfold (estul Ungariei, practic) are un PIB/locuitor (PPS) de numai 45% din media UE (regiunea Eszak-Magyarorszag- 46%, Eszak-Alfold- 43% si Del-Alfold - 48%). Ba chiar și regiunea Pesta din jurul Budapestei se află sub nivelul Transilvaniei (53 % din media UE -PIB/locuitor pentru maghiarii de aici)!

Banatul romanesc (regiunea Vest), cu un PIB/locuitor (PPS) de 67% din media UE, depășeste, cu atât mai mult, toate aceste regiuni maghiare.

De fapt, în afară de regiunea Kozep-Magyarorszag din jurul capitalei (care include Budapesta) cu un PIB/locuitor (PPS) de 104% din media UE și de regiunile de la granita cu Austria, Kozep-Dunantul si Nyugat-Dunantul- 63%, respectiv 72%, restul Ungariei nu atinge nivelul de dezvoltare din Transilvania și Banat!”, a notat el.

Peiu afirmă că marile orașe din vestul țării au crescut în timpul administrației românești, toate depășind omoloagele maghiare. El scrie că „perlele regatului maghiar”, precum Debrecen sau Szeged nu ar avea loc între primele 10 orașe românești de azi.

„Orașele Transilvaniei și Banatului erau niște biete orășele de provincie pe vremea imperiului austriac și a regatului maghiar, iar modul cum arată astăzi se datorează covârșitor ultimei sute de ani.

La 1910, cel mai dezvoltat oraș din Transilvania și Banat, Timișoara, nu se afla printre primele 20 din imperiu, iar Clujul nu era printre primele 40.

In cei 101 ani de administrație românească, toate cele patru orașe transilvănene din tabelul de mai sus au crescut puternic: Clujul a crescut de 5 ori, Oradea de aproape 4 ori, Aradul de peste 3 ori și Timișoara de aproape 5 ori. Trei din ele (mai puțin Aradul) depasesc Debrecen-ul (al doilea oraș maghiar astăzi) ca populație, economie, influență, recunoaștere internațională.

Toate patru depășesc Szeged-ul din toate punctele de vedere. Nemaipunând la socoteală că și Brasovul are aproape 300.000 locuitori (290.167, mai exact), crescând de 6 ori ca mărime în ultima sută de ani. Clujul și Timișoara sunt astăzi mari centre universitare și economice, indicatorul PIB/locuitor aici fiind depășit, în Ungaria, doar de capitala Budapesta. Oradea și Aradul au o putere economică similară Clujului și Timișoarei.

In Transilvania si Banat, Romania a construit 8 aeroporturi (Cluj, Timisoara, Arad, Satu-Mare, Baia-Mare, Targu-Mures, Sibiu, Oradea). In toata Ungaria sunt 9 aeroporturi.

Trăgând linie, putem concluziona că Transilvania și Banatul s-au dezvoltat în ultima sută de ani, de la niște provincii îndepărtate și sărace ale imperiului habsburgic sau ale regatului maghiar, la un nivel pe care majoritatea teritoriului maghiar doar îl visează; prăfuitele orășele ardelene de la 1910 au devenit astăzi metropole europene, cum în Ungaria nu există, cu mari universități, cu economie dezvoltată și cu recunoaștere internațională. Szeged și Debrecen, perlele regatului maghiar de odinioară, sunt azi niște orașe de talie medie, fără strălucire și cu iz provincial, care nu ar avea loc printre primele 10 orașe românești. De ce? Simplu: pentru că în Ungaria, Budapesta sufocă totul în jur. Kozep-Magyarorszag, zona din jurul capitalei maghiare concentrează jumătate din economia țării vecine, pe când la noi regiunea București-Ilfov abia deține 27% din economia țării. Și se mai plânge UDMR-ul că România este un stat ultra-centralizat, în care toate resursele se strâng la București! Cât de ridicole par astfel de lamentări, când ne uităm la cifre...”, concluzionează fostul consilier guvernamental.