Petrișor Peiu, fost consilier al premierilor Radu Vasile și Adrian Năstase, scrie într-un articol din ziare.com despre lipsa de performanțe a României de când țara noastră a intrat în Uniunea Europeană.

Acesta notează că România nu și-a apărat, în niciun fel, interesele de când a intrat în clubul țărilor din Uniunea Europeană, părând să fie atentă doar la mizele mici, interne.

ImunoMedica


„Noi, practic, ne jucam de-a apartenenta la Uniunea Europeana si nu ne luam nici acum in serios acest statut:

- din cele peste 50 de agentii si institute europene, niciuna nu se afla la Bucuresti, desi ungurii si polonezii si cehii, ba chiar si micutii baltici gazduiesc astfel de agentii;

- ca alocare de fonduri structurale, unui roman ii revin de doua ori mai putine decat unui slovac si cam doua treimi din cat ii revin unui ungur, unui polonez sau unui ceh;

- nu jucam absolut niciun rol in regiunea Europei Centrale si de Est, cedand Ungariei pozitiile de hub energetic regional si de campion al extinderii pentru Balcanii de Vest;

- Marea Neagra este singura mare europeana care nu are (nici macar ca proiect) un terminal LNG (gaz natural lichefiat) si Constanta era singurul port care ar fi putut sa-l aiba;

- singurul proiect de anvergura europeana pe care l-a "impins" Bucurestiul este o conducta care sa mute gazele romanesti de la Marea Neagra pana la Budapesta, ocolind cu grija consumatorii romani”, scrie Peiu.

Acesta mai afirmă că în timp ce Franța și-a promovat interesele, inclusiv cu ajutorul lui Dacian Cioloș, Bucureștiul nu face nimic.

„Uniunea Europeana nu este o entitate abstracta, ci un grup de state care promoveaza un compromis realizat din 28 de interese nationale; politicile europene sunt initiate si promovate de unele state si sunt declarate ale intregii Uniuni daca ceilalti stau si se uita indiferenti. Franta, de exemplu, si-a promovat, cu mana comisarului roman pentru agricultura Dacian Ciolos, perpetuarea Politicii Agricole Comune (PAC), care lucreaza in principal pentru fermierii francezi; Polonia, Ungaria si Austria, tari fara resurse, si-au promovat politica energetica comuna, adica au impus celor cu resurse obligatia de a hrani industriile lor.

Guvernantii de la Bucuresti au ignorat toate instrumentele oferite de Uniune: nu le-a captat atentia nici constructia de autostrazi sau cai ferate pe bani europeni, nici dezvoltarea unei industrii petrochimice sau energetice, nici dezvoltarea unor universitati de elita, nici constructia unor spitale mai bune, nimic nu i-a interesat.

Niciun europarlamentar roman nu are vreo pozitie sau influenta deosebita asupra colegilor de familie politica si, desi aproape 5% din functionarii UE sunt romani, expertiza lor nu se regaseste nicidecum in realizari ale tarii”, mai continuă el.

Peiu susține că prioritățile românilor sunt date peste cap. În loc să discute despre resursele naturale, românii sunt preocupați de altceva.

„Nu cred sa existe, insa, vreo tara europeana in care sa se discute mai mult decat in Romania probleme de justitie: daca te iei dupa timpul alocat in Parlament sau la televizor, ai zice ca romanii s-au nascut juristi si toti sunt pasionati de schimbarea saptamanala a legilor. Cea mai importanta bogatie nationala (gazele din Marea Neagra) nu au beneficiat, in Parlament sau la talk show-uri nici macar de 5% din timpul alocat procedurilor de schimbare a procurorilor.

Aceastei natiuni i s-au furat 3 miliarde de dolari in afacerea Sidex, mai bine de jumatate de miliard de dolari in afacerea Rompetrol, peste un miliard de dolari prin redevente prea mici platite pentru gazul extras, i se vor fura multe miliarde de dolari prin exploatarea injusta a zacamintelor off shore si toate astea nu impresioneaza pe nimeni pentru ca toata lumea dezbate modul de tragere la sorti a "completelor de 5”, a mai scris profesorul Peiu.

Vina nu este doar a României, notează el. Acesta scrie că marile puteri europene au preferat să negocieze intrarea României în UE în schimbul primirii de avantaje economice în țara noastră.

„Pentru a fi drept pana la capat, trebuie sa admit ca jumatate din vina pentru modul cum arata Romania astazi o au si puterile europene: francezii care, pe de o parte, cereau stat de drept dar care, pe de alta parte, cereau neexecutarea unor hotarari judecatoresti (vezi cazul lonjeronului de la Dacia), germanii care impuneau sa se construiasca drumurile si podurile in jurul terenurilor unde isi faceau ei hypermarket-uri, austriecii care cereau dreptul de a taia jumatate din padurile noastre fara respectarea legii sau modificau abuziv clauzele contractului Petrom, englezii care cereau sa ii facem cadou indianului de la Galati 3 miliarde USD. Maniera tranzactionista in care s-a negociat aderarea noastra la Uniunea Europeana a permis sistemului nostru politic tarat sa continue sa se degradeze treptat pana s-a ajuns la administratia actuala.

Politicienii nostri au reusit performanta de a transforma o tara extrem de bogata in resurse naturale intr-o pata cenusie pe harta Uniunii Europene. Faptul ca Finlanda s-a oferit sa ne ia de umerii firavi greaua sarcina a presedintiei UE nu reprezinta decat bomboana de pe coliva: de ani multi noi nu facem decat sa devenim irelevanti si sa ne pierdem total prestigiul si stima de sine”, a scris Petrișor Peiu.