ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



România a plătit peste 1,806 miliarde euro către Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială, în primele cinci luni din acest an, din împrumutul stand-by contractat în 2009, potrivit datelor furnizate Agerpres de Ministerul Finanţelor Publice.

Cea mai mare parte a sumei, peste 1,546 miliarde euro, a fost plătită pe data de 1 ianuarie către UE, din care 1,5 miliarde euro reprezentau rambursări rate de capital, iar 46,2 milioane euro dobânzi şi comisioane. 

În data de 1 februarie, statul român a plătit 18,3 milioane euro către Banca Mondială (dobânzi şi comisioane), iar pe data de 5 ale aceleiaşi luni suma de trei milioane de euro către FMI (dobânzi şi comisioane). De asemenea, pe 23 februarie România a plătit 162 milioane de euro (rambursări rate de capital) către FMI.
 
În prima zi din martie a fost plătită suma de 3,2 milioane euro către Banca Mondială (dobânzi şi comisioane). În luna aprilie ţara noastră a rambursat 38,5 milioane euro către UE, pe 10 mai - 33,8 milioane euro, în timp ce pe 15 mai - 1,9 milioane euro au mers către BM. 

Rambursările sunt efectuate în contul pachetului financiar acordat României de către creditorii internaţionali în anul 2009, care are o valoare totală de 19,95 miliarde de euro. 

În anul 2009, România a parafat un împrumut stand-by pe 24 de luni în valoare de 12,95 miliarde de euro cu FMI, parte a unui pachet de sprijin de 19,95 miliarde acordat de FMI, UE şi BM. Prin acest aranjament cu FMI, România a intrat în posesia a şapte dintre cele opt tranşe prevăzute, în sumă de 10,57 miliarde DST (aproximativ 11,9 miliarde euro). 

Cea de-a opta tranşă a fost considerată, la solicitarea autorităţilor române, de tip preventiv şi, în contextul evoluţiilor macroeconomice favorabile, nu a fost utilizată. 


MAE rus:Lista occidentalilor indezirabili pe teritoriul Rusiei ar putea fi extinsă

Lista neagră cu oficiali occidentali cărora le-a fost interzisă intrarea în Rusia poate fi extinsă dacă Statele Unite şi UE intensifică măsurile restrictive împotriva cetăţenilor ruşi, avertizează MAE de la Moscova.

„Vom răspunde cu măsuri similare oricăror schimbări. Se cheamă principiul reciprocităţii. Este imposibil să permitem să fim trataţi într-un mod părtinitor şi practic nemotivat”, a declarat luni Maria Zaharova, șefa Serviciului Mass-Media al Ministerului de Externe al Federației Ruse, citată de Interfax.

„Trebuie să luăm măsuri similare celor luate de SUA şi UE. Vorbim despre principiul elaborării acestei liste. Am spus, de asemenea, că este o măsură forţată care nu ne place. Am spus că sperăm să anulăm această listă atunci când înclinaţiile către astfel de liste vor lua sfârşit în SUA şi UE”, a declarat ea.
Moscova a introdus vineri pe ”lista neagră” zeci de politicieni din UE, cărora li s-a interzis să intre în Rusia, în replică la sancțiunile Bruxelles-ului aplicate Rusiei. Printre cei 80 de politicieni indezirabili se află și liderul grupului liberal din Parlamentul European, Guy Verhofstadt, transmite AFP.

De asemenea, o sursă din cadrul diplomației europene a declarat agenției France Presse că Rusia a refuzat în ultimele luni viza de intrare mai multor politicieni europeni, dar până la transmiterea listei la care a făcut referire Mark Rutte guvernul de la Moscova nu a comunicat oficial nimic despre decizia sa de a declara unii oficiali europeni persona non-grata.