Partidul „Servitorul poporului/Sluga Naroda) al Președintelui Vladimir Zelenski a câștigat alegerile parlamentare anticipate desfășurate duminică în Ucraina, informează agenția BucPress.

După procesarea a 80% dintre buletinele de vot, partidul lui Zelenski a obținut 42,90% din voturi, fiind urmat de Platforma „Pentru viață” (pro rus) cu 12,95%, formațiunea fostului președinte Poroșenko, „Solidaritatea Europeană” (8,31%) fiind pe locul 3. Pe următoarele poziții sunt formațiunile politice ale fostului premier Iulia Timoșenko – „Batkivșcina” (8,11%) și partidului lui Sviatoslav Vakarciuk, Golos / Vocea (6,05%).  

În regiunea Cernăuți, acolo unde locuiesc cei mai mulți români, pe primul loc a ieșit reprezentantul partidului prezidențial, Gheorghe Mazurașu, care a primit 27, 04% din voturi.  A fost urmat de Mihai Jar de la partidul „Pentru Viață” cu 18,88%. Pe locul trei s-a situat Ion Semeniuc, un om de afaceri din raionul Noua Suliță, cu 11,92% (8.123 de voturi). 

Dr. Dorin Popescu, de la Fundația Casa Mării Negre, a analizat aceste rezultate, afirmând că pentru prima oară în istoria Ucrainei există șansa ca o formațiune politică să-și asume independent guvernarea, fără a apela la alianțe.

„. Sunt șanse semnificative ca formațiunea pro-prezidențială care a câștigat alegerile parlamentare anticipate din Ucraina, "Sluga Naroda / Slujitorul Poporului”, să ocupe/obțină în final cca 70% din numărul total de mandate ale Radei Supreme.

În momentul de față, după numărarea a peste 80% din buletinele de vot, "Sluga Naroda / Slujitorul Poporului” are cca 43% din numărul de mandate din sistemul proporțional (un total de 225 de mandate, ceea ce ar indica cca 193 de mandate ale formațiunii).

În sistemul majoritar (deputați aleși din circumscripțiile unimandat), se cunosc până în prezent numele a cca 40 de deputați, iar 24 dintre aceștia provin din "Sluga Naroda / Slujitorul Poporului” / sunt candidații formațiunii. Dacă această tendință se menține, în Radă vor intra cel puțin 100 de deputați ai formațiunii "Sluga Naroda / Slujitorul Poporului” din cei 225 de deputați din sistemul majoritar, iar numărul total de deputați ai formațiunii în noua Radă va fi astfel de cca / peste 300 (din 450), respectiv de cca 66% din totalul de deputați.  

În aceste condiții, există posibilitatea ca "Sluga Naroda / Slujitorul Poporului” să nu mai negocieze cu nici o altă formațiune politică și să își asume guvernarea în mod independent (în pofida invitației de negociere deja lansate către formațiunea Golos / Vocea), o situație în premieră în Ucraina în ultimii 20 de ani”, a scris el.

În ceea ce-i privește pe români, viitorul pare sumbru. „ Comunitatea românească nu va fi reprezentată în Rada Supremă a Ucrainei. Principalul motiv – formațiunea "Sluga Naroda / Slujitorul Poporului”, care a câștigat la scor alegerile parlamentare anticipate atât la nivel central/național cât și în regiunea Cernăuți, nu a dorit să promoveze drept candidat în circumscripția 203 (așa numită "românească”) un nume sonor al comunității (românești), preferându-l pe Gheorghe Mazurașu, originar din Buda Mare. Un al doilea motiv corelat îl reprezintă dispersia voturilor electorilor din circumscripție către candidații de origine română certă ai comunității. Candidații de etnie română și-au împărțit voturile, iar comunitatea nu a fost capabilă de o coeziune sporită în ceea ce privește negocierea și posibila convenire a unui candidat puternic al comunității, cu șanse reale de a accede în Radă.

Programul electoral al viitorului deputat al poporului din circumscripția "românească” nr. 203, Gheorghe Mazurașu (așa cum probează documentul oficial de campanie electorală al acestuia, înregistrat pe site-ul Comisiei Electorale Centrale a Ucrainei), nu conține trimiteri la nevoile comunității românești sau la soluțiile propuse pentru rezolvarea acestora. Nu există, în acest program, referiri exprese la comunitatea românească sau la soluțiile pe care noul deputat din circumscripția 203 le are în vedere în planul menținerii drepturilor minorității etnice românești – deși această minoritate reprezintă cca 70% din electoratul circumscripției respective. Este posibil ca o mare parte a electorilor din circumscripție (inclusiv de etnie română) să fi demonstrat astfel un interes redus pentru temele specifice comunității românești și/sau ale minorităților entice în raport cu "pariul simbolic” pe care îl propune formațiunea pro-prezidențială la nivel național – combaterea corupției și înnoirea clasei politice”, a notat analistul.

În concluzie, scrie Popescu, „Se configurează o nouă eră în viața politică a Ucrainei, cu o Radă Supremă dominată politic de partidul președintelui (cu cca 70% din deputați aparținând aceleiași formațiuni politice), cu un monopol cert al noii elite politice a Ucrainei, cu șanse ridicate de a se constitui o guvernare monocoloră, fără coaliție, cu un președinte nou și o Radă Supremă schimbată în proporție de peste 70% față de legislaturile anterioare etc.

De astăzi înainte, noul președinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, are în Rada Supremă un partener (și un instrument politic) solid care îl poate ajuta substanțial în implementarea obiectivelor sale politice de bază – care au generat, în acest an, prin alegerile prezidențiale și parlamentare, o adevărată "revoluție politică de catifea” în Ucraina”.