Parlamentul ucrainean a votat joi o lege care califică drept „ocupație temporară rusă” conflictul armat ce afectează de patru ani estul țării, provocând indignarea separatiștilor ruși și proteste la Mosova, unde MAE rus a acuzat Kievul că se pregătește pentru „un nou război”, relatează AFP.

Legea, aprobată de 280 de deputați ucraineni, denunță o „agresiune armată rusă” și califică „teritorii temporar ocupate” republicile populare autoproclamate Donețk (DNR) și Lugansk (LNR) în estul Ucrainei, scrie Agerpres.

Votat la mai puțin de o lună după decizia Washingtonului de a autoriza livrarea de arme letale Ucrainei, textul prevede ca armata ucraineană să preia de acum conducerea operațiunilor în zona de conflict, care era până acum încredințată serviciilor de securitate.

Kievul și occidentalii acuză Rusia că îi susține militar pe rebelii proruși din estul Ucrainei, ceea ce Moscova dezminte cu vehemență.

„Vom continua să deschidem calea pentru reintegrarea teritoriilor ucrainene ocupate”, a scris pe Twitter președintele ucrainean Petro Poroșenko după adoptarea legii.

La rândul lor, rebelii ucraineni și Rusia au criticat cu fermitate textul adoptat.

Această lege „contrazice toate acordurile de la Minsk (...) și va permite să se lase mână liberă clicii militare ucrainene”, a declarat presei liderul DNR, Alexandr Zaharcenko.

„Parlamentul ucrainean (...) a pus practic capăt acordurilor de la Minsk votând această lege greșită”, a afirmat, la rândul său, Konstantin Kossatcev, președintele Comisiei pentru afaceri externe a Consiliului Federației, camera superioară a parlamentului rus.

Cu adoptarea acestei legi, președintele ucrainean Petro Poroșenko „se dotează cu puteri nelimitate apropiate de cele ale unui dictator pentru a reprima orice acțiune de contestare”, se arată într-un comunicat difuzat de Ministerul Afacerilor de Externe rus.

„Nu se poate numi aceasta altfel decât pregătiri pentru un nou război', se mai arată în comunicatul MAE rus, care avertizează împotriva unei „escaladări periculoase” a situației din Ucraina și a „consecințelor imprevizibile pentru pacea și securitatea în lume”.

„Kievul îngroapă astfel acordurile de la Minsk și toate mecanismele disponibile pentru căutare de soluții reciproc acceptabile în vederea soluționării crizei ucrainene', acuză diplomația rusă.

Acordurile semnate la Minsk în februarie 2015 cu medierea Rusiei, a Franței și Germaniei, au condus la o scădere a intensității luptelor, dar fără progrese spre o soluționare politică a conflictului.

Conflictul, care a izbucnit după destituirea președintelui prorus Viktor Ianukovici în urma unei mișcări de protest proeuropene la Kiev și după anexarea de către Rusia a Peninsulei ucrainene Crimeea, s-a soldat cu peste 10.000 de morți din aprilie 2014.

Armistițiile anunțate în mod constant sunt încălcate aproape întotdeauna, cele două părți acuzându-se reciproc de încălcarea lor.