Deși este rar văzut în public și locuiește departe de Kabul, emirul domnește necontestat peste Afganistan, aplicând legea islamică la literă. Este un lider deosebit de misterios, dar cu o mare putere.

„Aplicarea Sharia, responsabilitatea până la moarte”

Stabilit în sudul Afganistanului, liderul taliban Mullah Hibatullah Akhundzada, sau Hibatullah Akhundzada, pe numele căruia Curtea Penală Internațională (CPI) a emis luna aceasta un mandat de arestare, este un lider misterior dar care dispune de o putere de necontestat, prin care aplică strict legea islamică.

„Frații mei, responsabilitatea noastră este de a servi religia, aplicarea legii Sharia este responsabilitatea noastră până la moarte”, a declarat emirul în august 2024, la a treia aniversare a revenirii talibanilor la putere.

În prezent, Curtea Penală Internațională consideră că Hibatullah Akhundzada, de altfel ca și președintele Curții Supreme, Abdul Hakim Haqqani - a comis „crima împotriva umanității de persecuție (...) pe motive de gen, împotriva fetelor și femeilor”.

Numit șef al talibanilor în mai 2016, la câteva zile după moartea fostului lider Akhtar Mansour, al cărui adjunct a fost și care a fost ucis de o dronă americană în Pakistan, Hibatullah Akhundzada are apariții publice foarte rare.

În vârstă de 60 de ani, sau 70 potrivit unor surse, Akhundzada acesta publică mesaje cu ocazia sărbătorilor musulmane și guvernează prin decret din Kandahar, leagănul talibanilor și inima paștună a țării, de unde este originar, scrie 20 Minutes.

 Talibanii susțin că prima sa apariție după numire a fost în octombrie 2021, la o școală coranică, urmată de mai multe deplasări în ultimii ani pentru a-i reduce la tăcere pe cei care îl credeau mort sau ascuns în Pakistan. Se cunoaște o singură fotografie, distribuită: aceasta îl arată purtând un turban și o barbă lungă încărunțită, cu privirea îndreptată spre obiectiv.

Înainte de numirea sa, Hibatullah Akhundzada era puțin cunoscut și puțin implicat în manevrele militare. Fiu al unui teolog, acest savant cu titlul de „șeic al-hadith”, distincție rezervată celor mai eminenți specialiști în spusele Profetului, se bucura totuși de o mare influență în cadrul sistemului judiciar.

 „Anonimatul său relativ a contribuit aparent la promovarea sa atunci când alte figuri cunoscute (...) erau abordate pentru a-i succeda lui Mansour”, notează think-tank-ul Counter-Extremism Project (CEP). „Mai puțin controversat”, el părea a fi candidatul ideal pentru a asigura o anumită discreție mișcării și „a menține controlul asupra diferitelor clanuri interne”.

Un fiu kamikaze

Hibatullah Akhundzada a câștigat rapid loialitatea egipteanului Ayman al-Zawahiri, liderul al-Qaida, care l-a descris drept „comandant al credincioșilor”, consolidându-i astfel credibilitatea în lumea jihadistă. Fiul său Abdur Rahman, în vârstă de 23 de ani, a comis un atac sinucigaș asupra unei baze militare afgane din regiunea Helmand în 2017.

După cucerirea Kabulului în vara anului 2021, emirul a dobândit un alt titlu: liderul suprem al Afganistanului. A trebuit apoi să își transforme mișcarea într-o forță de guvernare. În aprilie 2022, el a invitat comunitatea internațională să stabilească relații diplomatice cu „Emiratul Islamic al Afganistanului”. Dar cu condiția ca aceasta să îi respecte principiile: reafirmă primatul legii islamice și denunță tentativele străine de a se „amesteca” în afacerile afgane.

Emirul însuși se află în spatele unora dintre măsurile care ostracizează fetele și femeile, considerând că acestea trebuie să stea acasă, să se acopere complet în public, inclusiv pe față, de preferință cu burqa, un văl complet cu o grilă de țesătură peste ochi.

În timp ce analiștii raportează disensiuni în cadrul talibanilor, „Hibatullah rezistă cu mândrie presiunii de a-și modera politica”, potrivit unei note din iunie 2023 a Consiliului de Securitate al ONU. Potrivit notei, niciun oficial de la Kabul nu pare capabil să îl „influențeze”. Dar diviziunile ar putea submina capacitatea emirului de a păstra controlul deciziilor pe termen lung.