Dacă tot a proclamat-o pe eco-activista Greta Thunberg „succesoarea” lui Iisus Hristos, Biserica din Suedia nu se încurcă cu jumătăți de măsură nici când vine vorba de activismul LGBT. Pe care îl încurajează prin imagini care sfidează nu doar Biblia, ci și bunul simț. Este cazul unei biserici din  Malmo care a inclus în altar un panou decorativ menit să sărbătorească incluziunea.
 
Și nu oricum, ci prin înlocuirea lui Adam și a Evei  în Rai cu cupluri gay în poze sugestive, în timp ce șarpele care îi ispitește pe primii oameni care au încălcat prima poruncă primită după creație este redat ca o femeie transgender.

Controversata „creație” nu e nouă în peisajul suedez. Fotografa și artista Elisabeth Ohlson Wallin a pictat-o ​​în 2012 și a încercat să o doneze Catedralei Skara chiar înainte ca biserica să se pregătească să oficieze prima căsătorie gay din istoria sa de 1.000 de ani, scrie RT.
 
Artista, o cunoscută lesbiană, autoare a mai multor imagini scandaloase, în care a îmbinat teme religioase cu activismul minoritar, spunea la vremea respectivă că a vrut să testeze dacă Biserica Suediei este la fel de prietenoasă cu activismul LGBT așa cum a fost în 2009, când a decis să fie de acord cu căsătoriile între persoane de același sex. Catedrala Skara a refuzat atunci „darul”, spunând că resepctiva imagine este despre activismul politic, și  în niciun caz despre credință.

Iată însă că, după șapte ani, panoul decorativ intitulat ”Raiul”, creat de Wallin și-a găsit locul în Biserica Sf. Pavel din Malmo, care l-a dezvăluit duminică, prima zi de Advent, perioadă care precede Nașterea Domnului.  Pastorul Helena Myrstener a postat un mesaj în care spune că „s-a scris istorie”  prin  decorarea „altarului LGBT”, însoțind mesajul de o imagine a ”Paradisului”.
 
Biserica Suediei s-a remarcat în ultimii ani prin tot felul de acțiuni pro LGBT. Episcopia Västerås, o divizie a „Bisericii” Suediei,  prezenta în 2017 un ghid LGBTQ pentru ”copiii queer creștini” în care Îl descria pe Iisus ca fiind ”queer” și pe Iosif ca pe un travestit. Ghidul susținea și că mama lui Iisus, Maria, a îndrăznit ”să încalce normele sexuale tradiționale într-o societate patriarhală”.