ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


O echipă internațională de avocați a pregătit o acțiune legală în instanță împotriva Alianței Nord Atlantice. Motivul: folosirea uraniului sărăcit, de către NATO, în timpul bombardamentelor din 1999 asupra fostei Iugoslavii.
 
„Odată cu bombardamentele din 1999, NATO a folosit între 10 și 15 de tone de uraniu sărăcit. Acesta a produs un dezastru ecologic masiv”, a declarat Srdjan Aleksici, avocat sârb care face parte din echipa ce include și juriști din mai multe state europene, dar și din Rusia, China și India. 

Echipa  a fost formată de Academia Sârbă a Oamenilor de Știință. „În Serbia, 33.000 de oameni se îmbolnăvesc în fiecare an”,  a declarat acesta într-un interviu pentru RT. „Vom acționa în judecată statele membre NATO, participante direct sau indirect la agresiunea din 1999 asupra Republicii Federale Iugoslavia. Vor fi date în judecată, individual, toate cele 20 de state membre ale Alianței de la acea vreme”, a explicat avocatul. Procesul nu va avea loc în fața Curții Internaționale de Justiție, ci, individual,  în fiecare dintre țările NATO considerate vinovate de dezastrul produs.

„Având în vedere consecințele teribile pentru populația noastră ... niciodată nu e prea târziu pentru a da în judecată pe cineva care a provocat o catastrofă de mediu și de sănătate, pe care cineva care a bombardat Serbia cu arme semi-nucleare, îmbogățite cu uraniu sărăcit", a mai afrimat avocatul sârb. Aleksici spune că toate cele 20 țări care au făcut parte la momentul respectiv din NATO trebuie să despăgubească Serbia pentru „pierderile financiare și nefinanciare pe care le-au suferit cetățenii care au murit sau s-au îmbolnăvit în urma bombardamentelor Alianței. NATO nu a fost încă judecată pentru acest act, dar consecințele sunt dezastruoase", a afirmat avocatul sârb, scrie b92.net.

Biroul de presă al NATO a refuzat să comenteze informația. 

Într-un raport din anul 2000 privind uraniul sărăcit, NATO a confirmat utilizarea acestuia atât în ​​Irak cât și în Balcani. Tribunalul Internațional pentru fosta Iugoslavie a recunoscut ulterior că au existat „dovezi privind utilizarea uraniului sărăcit în proiectilele aruncate de NATO în timpul bombardamentelor din 1999.”

În martie 1999, NATO a lansat bombardamente aeriene asupra infrastructurii militare sârbe. Rachetele de croazieră și cu rază lungă au fost folosite pentru a doborî obiective de înaltă apărare, cum ar fi instalații strategice din Belgrad și Priștina. Unul dintre orașele sârbe cele mai afectate de raiduri a fost Nis. Intervenția militară a NATO în Kosovo a reprezentat o încălcare a dreptului internațional, deoarece nu a avut susținerea Consiliului de Securitate al ONU.