Coaliția politică globalistă din Olanda s-a rupt vineri seara. Sâmbătă, premierul Mark Rutte, principalul opozant al admiterii României în Schengen, și-a depus mandatul în mâinile regelui Willem-Alexander.

Al patrulea guvern condus de Mark Rutte, premierul olandez cu cea mai mare vechime, s-a prăbușit vineri seara, pe fondul incapacității partenerilor de coaliție de a se înțelege asupra chestiunilor legate de imigrație și de azil politic.

Este a treia oară de la venirea sa la putere în 2010 când Rutte (56 de ani) nu reușește să își ducă până la capăt un mandat întreg.

Diferendul care a dus la căderea guvernului a survenit în urma solicitărilor Partidului Popular pentru Libertate și Democrație (VVD) al lui Rutte și formațiunii Apelul Creștin-Democrat (CDA) de a reduce imigrația și a spori restricțiile privind reunificarea familiilor celor care solicită azil în Olanda.

Pretențiile VVD și CDA au fost respinde de ceilalți doi membri ai coaliției de guvernare, formațiunile D66 și ChristenUnie.

Căderea guvernului l-a determinat pe suveranul Olandei, Willem-Alexander, să își întrerupă vacanța brusc și să revină sâmbătă în țară pentru a primi demisia lui Mark Rutte.

Căderea guvernului are loc după ce numărul aplicațiilor de azil a crescut cu o treime în 2022, la 46.000, și se estimeazăcă vor depăși 70.000 în acest an.

Este vorba de cea mai mare creștere, de la criza imigranților din 2015.

Chestiunea imigrației s-a acutizat în Olanda, în ultima perioadă, când imigranții au ajuns să doarmă pe străzi.

Deși a părut că Rutte încearcă să adopte o politică mai dură privind imigrația, mulți au pus sub semnul întrebării buna sa credință, dat fiind că, în ultimii ani, premierul olandez s-a situat în prima linie a încurajării - mai mult sau mai puțin tacit – a imigrației în Uniunea Europeană.

Mulți observatori și politicieni olandezi cred că această înăsprire a discursului lui Rutte privind imigrația este doar un calcul politicianist cinic pentru ca premierul să se plaseze bine în perspectiva viitoarelor alegeri – care pluteau de mai multă vreme în aer.

Mai ales în contextul creșterii a Mișcării Fermier-Cetățean (BBB),  care se opune închiderii unei treimi din numărul de ferme olandeze sub pretextul Schimbării Climatice.

După rezultatele șocante ale alegerilor regionale din martie, formațiunea fermierilor, BBB, a devenit cel mai mare partid din Senat și din toate guvernele regionale.

Reacționând la căderea guvernului, comantatoarea politică Eva Vlaardingerbroek, care se află în prima linie a luptei fermierilor, a declarat:

„Consider că prăbușirea cabinetului Rutte nu este altceva decât un spectacol. Așa-zisul dezacord privind imigrația, pe care îl numește ca factor decisiv, nu reprezintă adevărata problemă, deoarece toate partidele din coaliția guvernamentală sunt în favoarea unei imigrații mai masive, inclusiv VVD al lui Mark Rutte.

„Rutte crede că îi poate face pe olandezi să creadă că vrea realmente o politică a imigrației mai strictă și că va fi reales dacă face aceste afirmații.

„Nu vă lăsați păcăliți. Nu trebuie să îi lăsăm să câștige din nou.”

Vlaardingerbroek a mai afirmat că viitoarele alegeri reprezintă o „șansă unică pentru olandezi de a-și lua țara înapoi” și de a lupta împotriva „exproprierii agricultorilor noștri, de a respinge imigrația și de a ne redobândi suveranitatea noastră națională față de UE sau Forumul Economic Mondial.”

Cabinetul Rutte va continua să administreze exclusiv treburile curente ale țării, până la instalarea viitorului guvern.

Se preconizează că alegerile anticipate vor avea loc abia în noiembrie.