ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



 
ACTUALIZARE 25.09/ 17:12 Cancelarul german Angela Merkel a făcut luni primul pas către formarea unei coaliții guvernamentale la Berlin în urma alegerilor legislative desfășurate duminică, scrutin câștigat de blocul conservator Uniunea Creștin-Democrată/Uniunea Creștin-Social (CDU-CSU), care însă nu deține majoritatea în parlament, transmite dpa. Astfel, conservatorii intenționează să aibă tratative cu liberalii (FDP), cu Partidul Social-Democrat (SPD) și cu Verzii, conform Agerpres.

Dacă social-democrații - care în ultimii patru ani au făcut parte din „marea coaliție” alături de conservatori - trec în opoziție, așa cum au anunțat la scurt timp după publicarea rezultatelor scrutinului de duminică, atunci singura posibilitatea pentru CDU-CSU va fi să încerce cooptarea la guvernare a liberalilor și a Verzilor. Totuși, Angela Merkel și-a sporit presiunile asupra SPD pentru a-și reconsidera decizia de a exclude orice posibilitate de a guverna alături de conservatori. „Toate partidele sunt capabile să se alăture unei coaliții și au responsabilitatea de a ajuta la formarea unei coaliții stabile'”, a subliniat lidera creștin-democrată germană.
 
ACTUALIZARE 19:34  Alegerile parlamentare s-au încheiat în Germania. Exit-pollurile arată că Angela Merkel e pe primul loc, așa cum era de așteptat. Dreapta germană a obținut însă un scor consistent și intră în Parlament.

Partidul Angelei Merkel, CDU/CSU, a obținut 35 la sută, potrivit rezultatelor exit-poll-urilor. Social democrații lui Martin Schulz au obținut 21 la sută. În schimb, AfD, partidul anti-imigranți, a câștigat 13,5% la sută din voturi și intră în Parlament. Rezultatele exit-poll-urilor sunt anunțate pentru prezența la vot până la ora 17.00.

Știrea inițială 

Germanii votează astăzi în scrutinul general care va reconfigura legislativul și care ar putea să-i aducă Angelei Merkel al patrulea mandat de cancelar. Peste 60 de milioane de oameni sunt așteptați la urne într-un scrutin care se anunță istoric. Pentru prima oară după cel de-Al Doilea Război Mondial, sunt șanse mari ca Parlamentul să fie format din 6 partide politice.
 
Participarea la vot în acest an este marea problemă și marea necunoscută care ar putea răsturna toate scenariile. Pe de o parte, până în ultimul moment, sondajele de opinie indicau o cotă mare de indeciși: peste 30%. Pe de altă parte, cum victoria cancelarei Angela Merkel și a Uniunii sale Creștin Democrate este prezentată drept sigura, mulți alegători se simt demotivați, ceea ce ar putea crea o breșă pentru așa-numitele partide „ale protestului”, în primul rând pentru partidulnaționalist „Alternativa pentru Germania” sau pentru partidul „Stângii” (Die Lincke), urmaș al Partidului comunist est-german.

Ultimele sondaje creditau Uniunea Creștin Democrată, împreună cu Uniunea Social Creștină din Bavaria, cu 34%, la mare distanță față de Social-Democrați (cu numai 21%) iar pe locul trei, partidul naționalist „Alternativa pentru Germania” cu 13%. Potrivit sondajelor, în Parlament vor mai intra liberalii, verzii și Partidul stîngii (urmaș al Partidului comunist est-german), în total șase partide, față de patru câte sunt acum.

La numai trei ani de la creare, „Alternativa pentru Germania” ar putea, așadar, intra în Parlament/Budestag pentru prima dată, direct ca a treia mare forță politică. Pentru social-democrații, orice rezultat sub 23% - cel mai slab de pînă acum în alegeri generale - ar fi un dezastru, iar unul peste 25%, un mare succes.

AfD, o mișcare antiislam, antielită, antieuro și antiimigrație, nu a încetat să-și radicalizeze discursul în timpul campaniei, proclamând, de exemplu, că „Germania a devenit refugiu pentru criminalii și teroriștii din întreaga lume” sau dreptul națiunii de a fi mândră de soldații germani în ultimele două războaie mondiale. 

În același timp, Angela Merkel a fost acuzată de „trădare ” pentru că a deschis ușile țării în 2015 pentru sute de mii de solicitanți de azil, predominant musulmani. Cancelarul de 63 de ani a fost fluierat regulat și contestat de către elemente perturbatoare în timpul mitingurilor sale electorale. 

Un avans al dreptei, deosebit de populară în fosta Germanie de Est, ar constitui un cutremur pentru o țară a cărei identitate postbelică se bazează în mare măsura pe sentimentul vinovăției din cauza nazismului și respingerea extremismului.