ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!


Milos Zeman, 73 de ani, a fost reales președinte al Cehiei, învingându-l pe rivalul proeuropean Jiri Drahos.

„Zeman este perceput ca un prorus, prochinez și un antioccidental”, a relatat postul Euronews. O explicație vine de la un jurnalist de la CzechNews: „Oamenii care au votat cu Zeman sunt în principal cei care nu câștigă nici măcar salariul mediu. Ei nu au nimic de pierdut. Ei nu se identifică cu acest sistem, cu regimul democratic pe care îl avem".

O analiză publicată de economistul francez Thomas Piketty în Le Monde, amplu dezbătută în presa din Ungaria, oferă o altă viziune asupra sărăciei din Est. Investițiile private venite din Vest au fost plătite scump, iar acum, fluxul profiturilor vărsate în conturile proprietarilor depășește cu mult transferurile europene care Est. O analiză publicată de site-ul maghiar Mandiner.hu relevă un aspect al marilor privatizări din Ungaria, în anii 1990. Un argument al „politicii economice naive de atunci" era că trebuie privatizați furnizorii de utilități, pentru a nu se crea un monopol pe piață. Și astfel, utilitățile din Ungaria au fost cumpărate de Bayernwerk, Ruhrgas, Powergen. Nu trec decât câțiva ani și toate aceste companii au fuzionat și au format nimic altceva decât un monopol german pe piața ungară, numit E.ON. „Am judecat însă cu mintea unui absolvent de liceu, că în condițiile pieței libere un monopol străin este mai bun decât unul ungar", arată analiza Mandiner. Iar lucrurile au stat la fel și în privința sistemului bancar, al marilor lanțuri de retail.

După căderea comunismului, investitorii occidentali au devenit proprietarii unei mari părți a capitalului din aceste state – jumătate (dacă ne referim la  întreprinderi), mult peste jumătate (dacă vorbim de mari companii), scrie Piketty. Profiturile obținute de această jumătate străină a economiilor estice au luat calea Vestului: 4,7% din PIB în Polonia, 7,2% în Ungaria, 7,6% în Cehia și 4,2% în Slovacia (date pentru intervalul 2010-2016). Aceste țări, alături de România și Bulgaria, sunt mereu numite în Vest drept cei mai mari beneficiari neți ai fondurilor UE. Pikkety arată însă că aceste fonduri sunt mult mai reduse decât capitalul ce ia calea Vestului: 2,7% din PIB în Polonia, 4% în Ungaria, 1,9% în Cehia și 2,2% în Slovacia. Statisticile europene oficiale se mândresc cu inegalitatea redusă din Est, însă aceasta este estimată fără a lua în calcul profiturile care se scurg din aceste țări. Un studiu polonez citat de Mandiner arată că în 2012 peste jumătate din subsidiile UE s-au întors în Vest, iar fondurile UE nu sunt decât un ajutor indirect pentru marile companii occidentale via Europa Centrală și de Est, de altfel, un lucru spus verde în fața pentru Handelsblatt și de comisarul german pentru Buget, Guenther Oettinger.

Acum, la începutul negocierilor pentru cadrul bugetar 2021 – 2017, eurodeputatul german Jo Leinen a declarat la Bruxelles că liderii ungar și polonez, Viktor Orban și Jaroslaw Kaczynski, „propagă naționalismul și, aparent, văd în UE doar o sursă de fonduri structurale." Eurodeputatul Leinen a reacționat astfel la „Declarația Grupului de la Visegrad privind Viitorul Europei", asupra căreia au căzut de acord Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia. Ce a provocat nemulțumirea eurodeputatului, care a spus că Declarația este „un atac la adresa democrației europene"? Spre exemplu, în Declarație se arată: „Instituțiile UE trebuie să trateze în mod egal statele membre și strict în limitele competențelor oferite de Tratate. Trebuie respectat dreptul statelor membre de a întreprinde reforme interne în limitele competențelor lor". „Nu suntem de acord cu stabilirea unor liste transnaționale" la alegerile pentru PE, arată statele Visegrad. „În chestiuni de interes strategic național, fiecare stat trebuie să aibă dreptul de a cere vot în unanimitate în Consiliul European." „Doar soluțiile aprobate prin consens în privința migrației pot aduce rezultate bune (…) Obiectivul trebuie să fie prevenirea presiunii migrației, nu distribuirea imigranților în Europa." Oare eurodeputatul german consideră că reformele interne decise de guverele naționale, apărarea intereselor strategice naționale și prevenirea migrației la sursă sunt „atacuri la adresa democrației europene"?

Revenind la sărăcia din Est, cea care ar aduce la putere președinți „prorruși, prochinezi, antioccidentali" sau „ciume roșii", Piketty arată că investițiile occidentale au contribuit la dezvoltare și productivitate, însă că, pe bună dreptate, liderii estici, cu Andrej Babis în frunte, acuză investitorii vestici că profită de poziția de forță pentru a reduce salariile în mod excesiv.

Un raport al Băncii Naționale din Ungaria din decembrie 2016, citat de Mandiner, arată că veniturile mici și taxele mari duc la evaziune, calitate proastă a serviciilor publice, reduc inovația și fac dificile politicile de reducere a sărăciei. Fără a pune un moment în discuție aceste realități, „puterile economice dominante pleacă de la principiul că «libera concurență» duce la o împărțire justă a bogăției și consideră ca transferurile realizate prin acest echilibru «natural» sunt un act de generozitate din partea câștigătorilor din sistem", scrie Pikkety, conform Cotidianul.

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews