ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Dacă va exista o alegere între Ucraina și Rusia, unele țări vor alege Moscova, a declarat recent Krzysztof Szczerski, șeful Cancelariei Președintelui Poloniei, informează TVP Info.

Oficialul de la Varșovia susține că țări care susțin acum Ucraina pot decide, mai devreme sau mai târziu, să treacă de partea Moscovei.

„Relațiile unor țări din regiunea noastră, cu Kievul, nu funcționează la fel când vine vorba de Moscova. Mi-e teamă însă că, dacă va exista o situație în care Europa va fi nevoită să aleagă între Ucraina și Rusia,  multe țări pe care Kievul contează vor decide să aleagă Moscova”, a spus Szczerski, conform presei poloneze.

Principala problemă, spune el, este cea a țărilor din Europa de Est, inclusiv Polonia, care ar putea să stopeze sprijinul pentru Ucraina, în cazul apariției unei noi crize politice.

Szczerski s-a plâns în acest sens de ezitările autorităților ucrainene în a ridica moratoriul privind exhumarea polonezilor în Ucraina.
„Când există această problemă, legată de politica identității, cel mai bun exemplu este interdicția ucrainenilor privind exhumarea. Nu e doar o chestiune ce ține de monumente, ci una de ordin umanitar”, a concluzionat oficialul polonez.

Relațiile dintre Polonia și Ucraina, apropiate prin preocupările lor de securitate din cauza Rusiei, rămân tributare unui trecut istoric dureros, atât de dureros încât în Polonia a fost calificat drept „genocid”, notează France Presse.

Polonia reproșează Ucrainei că nu a condamnat în mod explicit masacrele comise de naționaliștii ucraineni din armata insurecțională ucraineană UPA, care au făcut în 1943 cel puțin 50.000 de morți în cadrul minorității poloneze din Volyn, regiune din estul statului polonez înainte de 1939. Pentru Polonia, este vorba despre „un genocid”, termen utilizat într-o rezoluție a parlamentului în 2016.

Rezistența poloneză a efectuat atunci acțiuni de represalii, dar de mult mai mică importanță. Cu toate acestea, în opinia istoricilor ucraineni, aceste acțiuni justifică plasarea pe același plan a faptelor comise de ambele părți și, deci, absența scuzelor din partea Kievului. Președintele Petro Poroșenko a pronunțat în repetate rânduri fraza „noi iertăm și cerem iertare” și a depus în iunie 2016 la Varșovia o jerbă de flori la monumentul ridicat în memoria victimelor poloneze din Volyn.

Președintele Poloniei a denunțat în repetate râdnuri, prin vocea liderilor să,  obstacole ridicate, potrivit presei poloneze, de autoritățile ucrainene în calea exhumării victimelor poloneze ale masacrelor din Volyn (Volhynia).