ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



De unde vine varianta britanică a coronavirusului? Este una dintre întrebările adresate profesorului francez Didier Raoult în cadrul interviului publicat zilele trecute de spitalul IHU Méditerranée. În încercarea de a răspunde, profesorul din Marsilia sugerează o direcție: cea a răspândirii noii forme a virusului de la nurci, potrivit Smartradio.

„În iunie, danezii au raportat că au apărut mutații la nurci”, amintește Didier Raoult, care subliniază că Covid-19 este „o zoonoză, adică o boală a animalelor, o epidemie produsă la animale, care s-a transformat într-o epidemie umană”. Profesorul explică faptul că „zoonozele periculoase pentru oameni sunt cele care afectează mamiferele care trăiesc în colonii foarte mari”.

Pe baza acestui principiu, directorul IHU precizează că „virusul a pornit de la lilieci, care trăiesc în colonii imense”. Dar „ceea ce am descoperit în iunie este că nurcile, care au o densitate considerabilă în ferme, au fost afectate de coronavirusul uman”. Este motivul care a determinat Danemarca să sacrifice aproximativ 15 milioane de nurci în noiembrie.

Didier Raoult afirmă că un studiu realizat în Olanda a demonstrat că 67% dintre persoanele care lucrau în ferme de nurci au dat rezultate pozitive.
 
Profesorul Raoult observă, de asemenea, că „focarele inițiale din Italia s-au format în jurul fermelor de nurci”.

În ceea ce privește apariția variantei engleze, trebuie stabilit cum a apărut brusc în Europa, într-o perioadă în care epidemia era în declin, o tulpină care prezintă 14 mutații. „În mod normal, mutațiile apar treptat. Asta înseamnă că s-a replicat undeva. Părerea mea este că există undeva un mediu pe care nu l-am depistat și unde virusul a continuat să se înmulțească, până am depistat o variantă care avea toate aceste mutații, deosebit de contagiosă pentru om.”

„Cea mai bună explicație pe care o am este că tulpina vine și de la nurci”, conchide el.

Profesorul Raoult a vorbit și despre strategia de vaccinare, care este în plină desfășurare. „Dacă boala naturală (a lui Covid-19) nu oferă o protecție suficientă împotriva variantelor, asta este deranjant. Va trebui să regândim strategia. Vaccinul ne va ajuta, dar nu va rezolva problema. Va trebui să tratăm bolnavii. "

Potrivit lui Didier Raoult, „totul este o problemă a raportului beneficiu-risc în medicină”. "În practică, vaccinul face parte din arsenalul nostru. Unele dintre vaccinuri funcționează aproape întotdeauna foarte bine în istoria lumii (tetanos, boli ale copilăriei). Dar în bolile în care imunitatea este slabă, vaccinurile sunt fie imposibile, fie relativ ineficiente. Vaccinul împotriva gripei, dacă ar putea eradica boala, s-ar ști. Ajută, dar știm foarte bine că nu este un vaccin perfect. Virusul gripal are mutații, se modifică, vaccinul funcționează din ce în ce mai puțin bine pe măsură ce îmbătrânim. Și astfel, la fiecare zece ani, procentul de persoane protejate prin vaccinare scade”.

"Întrebarea este mai degrabă care este beneficiul și care este riscul? Dacă vaccinul poate reduce circulația mai multor variante, cu atât mai bine! Vom face un bilanț după o vreme. Pentru moment, în acest punct, nu putem să-l facem. Este nevoie de timp. A doua întrebare: există un risc? Cred că majoritatea vaccinurilor sunt sigure pe termen scurt. Pe termen mediu și lung, nimeni nu poate ști. Am evaluat efectele secundare, care nu sunt nici mai mari și nici mai mici decât cele ale altor vaccinuri: nu s-au întâmplat lucruri extraordinare. Nu văd riscul pe care l-ar presupune. Dar este vaccinul bagheta magică care va opri epidemia? Nici eu nu o cred”.