De la utilizarea măștilor și a mănușilor, ba recomndate, ba nu, până la modul de efectuare a testelor pentru covid-19 sau la tratarea asimptomaticilor, Organizația Mondială a Sănătății a dat dovadă de inconsecvență în plină pandemie. Anunțând într-o zi una, revenind a doua zi cu alte recomandări, OMS a  reușit să-i amețească și pe specialiști.

Din momentul izbucnirii epidemiei Covid-19, Organizația Mondială a Sănătății -  cea care la 14 ianuarie 2020 a distribuit pe contul sau de Twitter un mesaj care liniștea populația mondială astfel: „Investigațiile preliminare ale autorităților chineze nu au descoperit nicio dovadă clară a transmisiei de la om la om a noului coronavirus (2019 - nCov) identificat în Wuhan, China”, a devenit punctul de referință pentru țările implicate în lupta împotriva noului coronavirus. 

 

Dar, în ultimele luni, liniile directoare dictate de organismul organismul international care avertizează si sfatuieste lumea intreaga cand este vorba despre administrarea unei crize și actualizările privind tendința pandemiei au devenit tot mai contradictorii, scrie site-ul italian Il Giornale.

De la o săptămână la alta, deciziile și recomandările OMS au generat polemici și confuzii, fie în cazul strategiilor menite să combată coronavirusului, fie în cazul testelor, purtării măștilor și a mănușilor.

 

Cea mai recentă modificare anunțată de OMS se referă la testări. Primele linii directoare ale OMS, publicate pe 12 ianuarie 2020, la scurt timp după descoperirea unui grup de pacienți cu pneumonie atipică la Wuhan, au recomandat realizarea a două teste, pentru a confirma infectarea pacientului cu Sars-CoV-2. Medicii erau sfătuiți să efectueze două teste, la cel puțin 24 de ore distanță, și numai dacă ambele erau negative, un pacient găsit anterior pozitiv cu Covid-19 putea fi externat fiind considerat neinfectat. „Această recomandare - explică Organizația - s-a bazat pe cunoștințele și experiența noastră cu coronavirusuri similare, inclusiv pe cele care provoacă Sars și Mers”.

Dar, pe 17 iunie, OMS a modificat criteriile de externare a pacienților și de scoatere a lor din izolare pentru a considera o persoană că nu mai este infectată. Astfel, externarea este permisă în două cazuri, „fără a fi necesară repetarea testului”: „Pentru pacienții asimptomatici, la 10 zile de la debutul simptomelor, plus cel puțin 3 zile suplimentare fără simptome”, în timp ce pentru cazuri asimptomatice ”10 zile după testul pozitiv pentru Sars-CoV-2”. Prin urmare, testările duble și 3 zile fără simptome sunt suficiente pentru a trimite un caz de Covid-19 acasă.

Schimbarea anunțată de OMS a provocat, așa cum erra de așteptat, surpriză, chiar dacă aceasta nu este obligatorie pentru statele afectate de pandemie. Mai mult, OMS subliniază că guvernele „pot alege să continue utilizarea testelor ca parte a criteriilor de externare”. Noile linii directoare sunt „recomandări pe care guvernele pot alege să le aplice, sau nu, cu măsuri specifice”, a declarat Ranieri Guerra, director adjunct OMS și membru al comitetului tehnico-științific, într-un interviu pentru Corriere della Sera. 

Modificările la criteriile de externare au fost introduse pentru a mulțumi țările care nu dispun de resursele necesare pentru a efectua două teste consecutive: „Țările cu resurse limitate și, prin urmare, care nu pot garanta un al doilea test din cauza instrumentelor insuficiente și a personalului medical, vor putea folosi doar criteriul clinic pentru a stabili că o persoană nu mai este infectată sau că este minim infectată - explică Guerra. „Nu vorbim despre vindecare”,  a subliniat el. 

Cu alte cuvinte,  OMS specifică faptul că „deși riscul de transmitere după eliminarea simptomelor este probabil minim pe baza celor cunoscute în prezent, el nu poate fi complet exclus”.

Pe 6 aprilie, directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a recomandat utilizarea acestor echipamente de protecție personală „pentru bolnavi” și a definit „utilizarea” tuturor echipamentelor de protecțiie pentru personalul spitalelor drept „indispensabilă” . De fapt, potrivit Organizației, furnizarea de măști pentru întreaga populație ar fi putut „pune în dificultate stocurile și producerea mijloacelor de protecție pentru personalul sanitar”. 

De la începutul pandemiei de coronavirus, sfatul oficial al Organizației Mondiale a Sănătății a fost acela că doar două tipuri de persoane ar trebui să poarte mască: cei bolnavi, care prezintă simptome, și cei care au grijă de persoane suspectate de infectare cu covid-19.

La jumătatea lunii mai, OMS a venit cu o nouă comunicare, spunând că masca în sine nu ne protejează de COVID-19 și că „ne poate îmbolnăvi”.  Experții OMS susțineau că îndepărtarea unei măști necesită o atenție specială pentru a evita contaminarea mâinilor și, de asemenea, poate generra un sentiment fals de siguranță, în cazul în care este ignorată sau uitată practicarea unei bune igiene.

Indicațiile s-au schimbat din nou, pe pe 6 iunie, când noile dispoziții veneau cu altă teorie. În ciuda convingerii că doar purtarea măștilor nu este suficientă împotriva infecției, Organizația a recunoscut că ele „servesc pentru a ne proteja pe noi înșine și pe ceilalți”. Din acest motiv, documentul OMS sublinia: „Guvernele ar trebui să încurajeze publicul larg să poarte măști în situații specifice”, cum ar fi în locurile aglomerate.

O schimbare similară de atitudine a vizat utilizarea mănușilor. Cu precizarea că OMS nu a luat niciodată o poziție fermă, iar guvernele au acționat independent în această privință. 

A ventit însă și ziua de 8 iunie, când Organizația a intervenit pentru a clarifica faptul că nu este recomandată utilizarea mănușilor, deoarece ar putea „crește riscul de infectare, deoarece poate duce la auto-contaminare sau la transmiterea către alții atunci când sunt atinse suprafețe contaminate și, deci și fața”. Din acest motiv, în magazine, gelul de igienizare a mâinilor este de preferat mănușilor, iar spălarea mâinilor este cea mai recomandată strategie pentru a evita transmiterea Covid-19.

„În ceea ce privește mănușile, acestea sunt o barieră de protecție”, a spus directorul adjunct al OMS, Ranieri Guerra. „Problema este că ar trebui să le schimbați ori de câte ori suspectați că ați manipulat o suprafață infectată, iar acest lucru ar presupune schimbarea mănușilor la fiecare 5 minute. E mult mai bine să nu aveți mănuși și să vă spălați și să dezinfectați mâinile”.

„Din datele pe care le avem, se întâmplă rar ca o persoană asimptomatică să infecteze o altă persoană”. Declarația, făcută de Maria Van Kerkhove, directorul echipei tehnice pentru reacția la noul coronavirus al OMS, a stârnit și mai multă iritare. Și asta pentru că studii în acest sens au arătat, de fapt, opusul, persoanele asimptomatice fiind indicate ca o posibilă cauză de infectare.

Maria Van Kerkhove a adus ca argument„mai multe rapoarte din țări care monitorizează contacte foarte detaliate. Sunt urmărite cazuri asimptomatice, contactele lor și până în prezent nu există nicio transmisie secundară”. Deci, a concluzionat oficialul OMS, infectarea de la persoane asimptomatice „este foarte rară. Cautăm în permanență aceste date și încercăm să obținem mai multe informații din țări pentru a răspunde într-adevăr la această întrebare”.

După controversa iscată de aceste declarații, Maria Van Kerkhove a revenit, explicând: „Am răspuns la o întrebare și nu am exprimat o poziție OMS. Am folosit termenukl „foarte rar” și a existat o neînțelegere pentru că părea că am spus că transmisia asimptomatică este foarte rară în general. Dar eu mă refeream la un set de date limitat”.