ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Tribunalui Internațional pentru fosta Iugoslavie a decis după ani de proces, că principalul acuzat, fostul lider sârb Slobodan Miloșevici, este nevinovat pentru crimele de război din Bosnia.

"În ziua în care Slobodan Miloșevici a fost livrat Tribunalului de la Haga am scris un articol, apreciat atunci ca fiind curajos, în care puneam o întrebare retorică și formulăm un avertisment. Întrebarea era de ce democrațiile euro-atlantice nu lasă justiției sârbe onoarea de a-i judeca ea pe liderii sârbi acuzați pentru crime de război dar au încredere să îi lase această sarcină mult mai puțin fiabilei justiții irakiene, în cazul lui Saddam Hussein? Avertismentul spunea că organizatorii procesului trebuiau să se roage la Dumnezeu ca acuzatul să nu moară cumva de inima în celulă sa, înainte de terminarea procesului. Nu știu dacă nu s-au rugat sau Dumnezeu nu i-a ajutat, dar Slobodan Miloșevici a murit înainte de deznodământul procedurii judiciare. Acum achitarea, facilitată poate chiar de acest deces care părea că lasă fără miză procesul penal, nu mai are atât efectul de a-i face dreptate lui Miloșevici ci de a-l face martir; pe el și națiunea sârbă. Un martirat care va exacerba sentimentele antioccidentale ale sârbilor”, scrie Adrian Severin pe pagina sa de Facebook.

Pe acest fond recunoașterea Kosovo devine și mai problematica iar sancțiunile Occidentului față de sprijinul Rusiei pentru așa zisele mișcări de autodeterminare din Ossetia de Sud, Abhazia sau Crimeea (căci Transnistria a fost de mult uitată), tot mai lipsite de bază morală. Ironia sorții face că achitarea lui Slobodan Miloșevici să survină între omorurile de la Nisa și cele de la Munchen, cam în același timp în care militarii americani erau puși sub cheie și lăsați fără aer condiționat pe aeroportul de la Incirlik. Nu este prilej de bucurie. Nu este nici motiv să facem cuiva chip cioplit. Nici scuză pentru a conduce mașina istoriei cu ochii în oglinda retrovizoare. Este un bun moment însă ca să reflectăm la înțelepciunea care spune că cine seamănă vânt, culege furtună, încheie Severin.
 
Articolul integral  aici.