În timp ce echipele de salvatori continuă operațiunile de căutare a victimelor printre zecile de tone de dărâmături ale podului prăbușit la Genova, Italia a intrat într-un vârtej al acuzațiilor lansate de politicieni, presă și opinia publică.

După tragedia de la Genova, care a șocat și îndoliat Italia, cel puțin 39 de oameni pierind în urma dezastrului, acum se caută vinovații. Iar în fața catastrofelor,  naturale sau precum cea de la Genova, politicienii și autoritățile responsabile au pe buze, invariabil, aceeași frază, indiferent de unde provin: „cei vinovați vor fi identificați și vor plăti”. În Italia unii chiar au plătit. Italienii au fost cei care, după cutremurul devastator din 2009, din  L'Aquila,  au arestat și condamnat la șase ani de închisoare șapte membri ai Comisiei Naționale pentru Prevenirea Riscurilor, acuzați că nu au avertizat în mod adecvat locuitorii orașului asupra iminenței seismului.

Partidele politice italiene dau vina pentru acest dezastru pe guvernele anterioare, dar și pe Uniunea Europeană, pe companiile de gestionare a drumurilor și chiar pe mafie.  Șirul acuzațiilor vizează și guvernul  tehnocrat condus între anii 2011-2014 de guvernul Mario Monti, care a angajat Italia pe drumul austerității cu adoptarea de noi taxe și impozite și reducerea cheltuielilor. 

 

În tot acest noian de acuzații, supoziții și comentarii, nimeni nu vorbește nimic despre demisii. Pe rețelele de socializare politicienii sunt înjurați și desființați, societatea care gestionează tronsonul de autostradă este demonizată, fiind considrată drept „criminalul numărul unu”. Nu a ieșit însă nimeni în stradă să ceară demisii, deși presa a scris că podul Morandi este „un eșec al ingineriei”, dupa ce în primii 30 de ani structură a necesitat continuu lucrări de întreținere foarte costisitoare. Și nici nu au transformat Biserica Catolică și reprezentanții ei în țap ispășitor pentru această tragedie.

În timp ce unii dau vina pe UE pentru această tragedie, în frunte cu ministrul de Interne Salvini, există și oficiali care spun că, din contră, cheltuielile cu infrastructura sunt în continuare o misiune a guvernelor naționale. Și că, de fapt, UE a încurajat Italia să cheltuiască mai mult cu infrastructura și a pus la dispoziție fonduri”.

Sunt însă și opinii conform cărora vinovată pentru acest dezastru este mafia, cunoscută pentru șantajele și presiunile pentru construirea unor puncte de infrastructură importante, dar prost făcute.

Dave Parker, reprezentant al New Civil Engineer, a declarat astăzi, la Radio 4 Today că „Mafia a avut o implicare foarte mare în acest incident deoarecce, în plăcile de beton ale construcției se afla mult mai puțin ciment decât ar fi trebuit, dar prețul a fost extrem de ridicat în raport cu calitatea proastă”.

Potrivit rapoartelor firmei Globe and Mail din Canada, „companiile mafiote sunt cunoscute pentru că, de-a lungul deceniilor au acaparat industria italiană de ciment și construcții, iar procurorii i-au acuzat că fac muncă de mântuială”.

Catastrofa a fost consecința erorilor umane, despre o întâmplare nu poate fi vorba, a afirmat Francesco Cozzi, șeful procuraturii genoveze, care a anunțat declanșarea unei anchete minuțioase.

Deocamdată, guvernul italian a început procedurile de reziliere a contractului de concesiune atribuit societății care gestionează tronsonul de autostradă care s-a prăbușit marți la Genova. Societatea în cauză, Autostrade per l'Italia, face parte din grupul Atlantia, controlat în proporție de 30% de familia Benetton, iar acum multe dintre acuzațiile italienilor se îndreaptă către cei de la Benetton.

Tragedia de la Genova a realimentat însă dezbaterile aprinse, care durează de ani buni,  cu privire la starea infrastructurii din Italia. Corriere Della Sera a aminitit că alte patru poduri s-au prăbușit în ultimii cinci ani.

Vicepremierul italian Matteo Salvini spune că un vinovat indirect ar fi Uniunea Europeană și constrângerile bugetare impuse Italiei. Salvini a adăugat că este nevoie de investiții pentru a face față îmbătrânirii generale a unei bune părți a infrastructurii italiene. „Dacă sunt angajamente externe care ne împiedică să cheltuim banii pe care trebuie să-i cheltuim pe securitatea școlilor și autostrăzilor, va trebui să ne punem întrebarea dacă să continuăm să respectăm aceste angajamente sau să punem securitatea italienilor înainte de orice. Evident că aș alege a doua variantă”, a punctat Salvini.

Guvernatorul regiunii nord-vestice Liguria, unde se află orașul-port Genova, care a indicat mai devreme un bilanț de 22 de victime "care cu siguranță va crește semnificativ”, a mai spus că lucrările de întreținere executate la pod s-au dovedit insuficiente.

Autoritățile au în vedere în prezent construirea unei noi secțiuni de autostradă, cunoscută ca "Gronda” și care ar face redundant podul Morandi, dar care întâmpină opoziția militanților pentru protecția mediului și a altor activiști locali.

Tragedia de marți ar putea adânci tensiunile din guvernul italian legate de investițiile de miliarde de euro necesare pentru "Gronda” și alte proiecte majore de infrastructură. Mișcarea 5 Stele a ministrului italian al transporturilor, Danilo Toninelli, a calificat construirea de linii de tren de mare viteză și de autostrăzi drept o risipă de bani, în schimb Liga consideră esențiale aceste cheltuieli, notează dpa.