Acordul pentru salvarea Greciei, convenit la summitul zonei euro, obligă Grecia să aprobe și să aplice, într-un timp record, reforme vitale pe care le-a tot amânat de-a lungul vremii și să accepte mai multă supraveghere din partea creditorilor internaționali.
 
Foaia de parcurs adoptată de cei 19 membri ai zonei euro menționează că nu va fi suficient ajutorul oferit prin Mecanismul European de Stabilitate (MES), Grecia urmând să fie nevoită, din luna martie 2016, să apeleze și la asistența tehnică și financiară a FMI, transmite Agerpres.

De asemenea, înainte ca instituțiile creditoare să-și dea acordul final asupra unui nou program de ajutor financiar, Grecia va trebui să adopte rapid o serie de legi privind reforme imediate. Astfel, guvernul de la Atena are termen până miercuri să decidă asupra creșterii TVA și să adopte actele normative privind reforma sistemului de pensii, independența oficiului național de statistică și crearea unei autorități fiscale. Apoi, până cel târziu pe 22 iulie, trebuie adoptate codul de procedură civilă pentru a înlesni activitatea justiției și să fie transpusă în legislația greacă directiva privind restructurarea și dizolvarea instituțiilor de credit.

Abia după ce aceste schimbări legislative urgente vor fi realizate, guvernele statelor din zona euro vor putea mandata instituțiile — CE, BCE și MES — să negocieze cu Grecia un nou 'memorandum de înțelegere', care să grupeze condițiile unui al treilea program de asistență financiară.

Pe de altă parte, ultimele reforme propuse de guvernul grec vor trebui consolidate și completate cu măsuri precum: aplicarea clauzei deficitului zero, deschiderea sporită a piețelor prin măsuri care merg, de exemplu, de la orarele centrelor comerciale și până la regimul proprietății farmaciilor și brutăriilor, privatizarea operatorului rețelei de electricitate, modernizarea sistemului de negocieri colective și flexibilizarea pieței muncii sau eliminarea interferențelor politice în sistemul de guvernare al entităților financiare.

Guvernul Tsipras a acceptat și constituirea unui fond în care vor fi transferate 'active de valoare' pentru a fi privatizate sau rentabilizate. Fondul va fi stabilit în Grecia — nu în Luxemburg, cum s-a propus inițial — și va fi gestionat de autoritățile grecești, dar 'sub supravegherea instituțiilor europene'. Veniturile obținute în urma vânzării sau rentabilizării acestor active vor fi folosite pentru rambursarea noilor împrumuturi acordate Greciei prin intermediul MES, până la valoarea de 50 de miliarde de euro.

Autoritățile de la Atena s-au angajat de asemenea să înainteze, până pe 20 iulie, o primă propunere de restructurare și depolitizare a administrației și de reducere a costurilor cu funcționarea acesteia.

În plus, toate proiectele de lege în domenii relevante vor trebui discutate cu instituțiile europene înainte de a fi trimise parlamentului grec, iar toată legislația greacă ce contravine acordurilor semnate cu creditorii internaționali va trebui revizuită, cu excepția legii privind 'criza umanitară' provocată de sosirea masivă a imigranților clandestini.

În schimbul acestor concesii, partenerii europeni au acceptat că nevoile financiare ale Greciei sunt cuprinse între 82 și 86 de miliarde de euro și au recunoscut necesitatea urgentă a unei finanțări de 7 miliarde de euro până pe 20 iulie și a încă 5 miliarde de euro până la jumătatea lui august.