„Cele mai frumoase monumente pe care NU le vei vedea niciodată” – acest titlu din presa internațională mi-a atras atenția. Este un articol publicat de CNN, care prezintă succint, mai mult în imagini decât în cuvinte, soarta unor monumente istorice considerate capodopere de arhitectură, care au fost distruse. Printre ele, mai multe obiective turistice din Siria, care au fost șterse aproape complet de pe fața pământului de războiul din ultimii ani.

În haosul războiului, în lupta pentru supraviețuite a civililor din Siria și în lupta pentru diferite interese a părților combatante, nu pier doar oameni. Dispar și clădiri, unele dintre ele monumente istorice incluse în patrimonul UNESCO. Poate veți considera o prostie să deplâng soarta unor clădiri, care la urma urmei sunt doar „pietre”, în timp ce oamenii mor aici de foame, de boli și in bombardamente. Dar aceste monumente nu sunt pietre, ele sunt istorie.

Sirienii își pierd viața în lupta cu un prezent de coșmar, dar în același timp își pierd și istoria, trecutul. Iar fără trecut nu poate exista un viitor. Un om fără trecut poate fi manipulat să facă orice. La fel, dacă ștergi istoria unui popor, poți scrie orice vrei peste ruinele măcinte cu buldozerul. Din fericire (dacă se poate folosi acest cuvânt aici, într-un asemenea context) toate aceste monumente, parte a unei istorii vechi de mii de ani, au rămas nu doar în amintirea oamenilor care le-au trecut pragul, ci și în imagini, în fotografii. Vă invit să aruncați o privire în acest trecut spulberat, de pe meleaguri despre care ați citit poate în legendele orientale sau în textele biblice.

Nu veți vedea niciodată aceste locuri în realitate, pentru că ele nu mai există, cel puțin nu în forma aceasta. Dar puteți afla ce au reprezentat ele pentru poporul sirian și pentru întreaga omenire.

Orașul antic Bosra a fost până de curând unul dintre obiectivele turistice cel mai bine coservate din lume. Locuit timp de 2.500 de ani, a cunoscut multe momente de glorie, fiind un important centru comercial și politic al Imperiului Roman. Amfiteatrul impunător a rezistat aproape intact până la începutul acestui război. Acum este aproape distrus.

 

 

Marea Moschee din Aleppo datează din anul 715, când a fost construită de dinastia Umayyad, fiind una dintre cele mai vechi moshei din lume. Timp de secole s-a extins și a primit mereu noi elemente, noi construcții, devenind o adevărată capodoperă de arhitectură islamică. În anul 2013 a fost transformată într-un morman de ruine, acesta fiind considerat de experți drept cel mai mare dezastru adus patrimoniului istoric al Siriei.


 

 

Aleppo a mai fost lovit încă o dată. Citadela impunătoare, care domina de milenii orașul, încă de pe vremea lui Alexandru cel Mare, era cândva mândria sirienilor. A rezistat eroic asaltului romanilor, mongolilor și otomanilor. În prezent, fortăreața este folosită ca bază militară și a fost grav afectată de luptele din ultimii ani.

 

 

Un alt monument care atrăgea cândva turiștii ca un magnet spre Siria era castelul cruciat Krak des Chevaliers. Trecut prin secole de lupte aprige, castelul a rezistat foarte bine și în anul 2006 a fost declarat patrimoniu UNESCO. În 2013 însă, a fost grav avariat de bombardamente, devenind apoi bază de luptă a rebelilor sirieni.

 

 

Muzeul genocidului armean din Deir Ez-Zor a fost complet distrus în anul 2014 de trupele ISIS. Băieții cu eșarfe pe față (nu spun „băieți” ca să-i ironizez, ci pentru că mulți dintre acești luptători n-au împlinit încă 18 ani) au pus la pământ acest monument, care comemora uciderea a peste 1 milion de armeni în 1915 și 1923, una dintre cele mai grave crime împotriva umanității din întreaga istorie. Cândva, pelerini din întreaga lume veneau aici să se roage pentru sufletele celor pieriți. Complexul includea un muzeu, o biserică și un loc unde ardea continuu o flacără, în amintirea lor.

 

 

Palmyra.Am lăsat la final acest complex turistic, pentru că mi-a fost mai greu să scriu despre el. O „oază în deșertul sirian”, cum o numeau cândva experții de la UNESCO, acest oraș aramaic a fost o adevărată minune arhitecturală. Modul în care au fost realizate clădirile și faptul că au rezistat aproape intacte mii de ani făceau complexul să fie unic în lume. Orașul antic s-a dezvoltat și mai mult în timpul Imperiului Roman și Persan, asimilând și păstrând peste secole elemente ale acestor culturi. Recent, trupele ISIS l-au transformat în loc de execuție și au dărâmat cu buldozerul mare parte a orașului, pe care îl consideră un vestigiu al lumii păgâne, demne de dispreț.