Universitatea Princeton va elimina numele președintelui american Woodrow Wilson din denumirea unei facultăți. Prestigioasa universitate din Liga Ivy a inversat decizia luată în urmă cu patru ani de a păstra numele.
 
Din cauza opiniilor sale segregatiste, Woodrow Wilson nu este compatibil cu setul de valori promovat de Princeton, scrie Mediafax.
 
Acum, Wilson College va fi numit „First College”.

Președintele universității, Christopher Eisgruber, a inversat decizia luată acum patru ani de a păstra numele.

Pe fondul protestelor masive cauzate de moartea lui George Floyd, care au cuprins Statele Unite, prestigioasa instituție de învățământ din Liga Ivy a retras denumirea după ce problema a ieșit, din nou, la suprafață.

„Opiniile și politicile rasiste ale lui Wilson îl fac un nume nepotrivit pentru Școala de Afaceri Publice și Internaționale Princeton și colegiul rezidențial”, a declarat Eisgruber într-o scrisoare adresată către mediul universitar, în urma concluziilor decretate de consiliul de administrație.
 
Principiile lui președintelui Woodrow Wilson au fost sintetizate în 1918, la 8 ianuarie 1918, înainte de încheierea Marelui Război, într-o declarație în 14 puncte, care oferea popoarelor dreptul la o viață națională proprie.

Președintele american a reușit ca, la Conferința de Pace care a urmat Primului Război Mondial, să își impună viziunea în fața unei elite europene fragilizată de război, de distrugerile materiale suferite de țările beligerante și de prăbușirea imperiilor care dominaseră centrul, estul și sudul continentului vreme de secole. În baza principiilor wilsoniene, Marile Puteri au recunoscut Unirea Basarabiei, a Bucovinei, a Maramureșulului, Crișanei, Banatului și Transilvaniei cu Regatul României. Astfel, românii au beneficiat în mod direct de principiile enunțate de Woodrow Wilson.
 
Punctul al 11-lea, din cele 14 puncte ale Declarației, făcea referire directă la teritoriul României, care trebuia „evacuat” iar „independența economică și integritatea politică ar trebui garantată la nivel internațional”.
 
Astfel, la Chișinău în ziua de 27 martie/9 aprilie Sfatul Tării a decis unirea Basarabiei cu România. Trei zile mai tîrziu 30 martie/12 aprilie actul Unirii a fost prezentat regelui Ferdinand. În decretul regal din 9/22 aprilie unirea cu Basarabia a fost ratificată. La 14/27 octombrie 1918 Adunarea constituantă a provinciei Bucovina a decis să se unească cu România. La 16/29 noiembrie actul Unirii a fost înmînat regelui Ferdinand. La 18 noiembrie/1 decembrie 1918 familia regală a revenit la București. În aceeași zi armata a defilat prin tot orașul. 
 
Tot pe 1 Decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Națională a Românilor, lucrările finalizându-se cu Hotărârea de unire necondiționată a Transilvaniei, Crișanei și Maramureșului cu România, votată în unanimitate. La 11 decembrie se ratifică Marea Unire de către Guvernul României, iar declarația de la Alba Iulia este înmânată regelui Ferdinand. Regele promulgă în aceeași zi decretul de sancționare (aprobare) a Unirii (inclusiv a Basarabiei și Bucovinei). Un an mai târziu, pe 29 decembrie 1919, Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crișanei, Maramureșului, Banatului, Bucovinei și Basarabiei cu Regatul României.