Dincolo de poza de grup, de comunicate seci și angajamente, pe hârtie, anti-terorism, devine tot mai clar că la summit-ul G7 de la Taormina a avut s-a produs o fisură insurmontabilă între președintele american Donald Trump și aliații europeni.  Cu excepția momentului 2003, când cancelarul german Gerhard Schroeder și președintele francez Jacques Chirac au îndrăznit, cu oarecare menajamente, să îl înfrunte pe liderul american în cazul intervenției din Irak, nu s-a mai întâmplat, până acum, la Taormina, ca elita politică europeană să aibă curajul de a contesta public un președinte american.

Se conturează în acest moment un consiliu de război permanent?, se întreabă o serie de analiști politici occidentali, care au plasat pe baricade, pe de o parte pe Trump, iar pe cealaltă inamicii tot mai numeroși de peste Ocean, care îl vânează pe președinte în scandalul Russiagate, din care nu poate ieși, spun cei mai sceptici, decât foarte șifonat. Pentru că un rol major în masacrarea liderului de la Casa Albă îl are în ultimele zile și presa liberală, pe care Trump a acuzat-o din nou, la revenirea în SUA, că împroașcă cu minciuni, fabricând deja celebrele „fake news".

 

În fața acestui atac venit din mai multe direcții, Trump, la rândul lui, și-a pregătit „un consiliu de război”, format dintr-un cerc strâns de colaboratori, firme de avocatură și experți mass media, gata să riposteze la lovituri tot cu lovituri. Cel puțin așa au scris cei de la Washington Post, care, citând surse bine informate, au dezvăluit că oamenii lui Trump  se pregătesc să reorganizeze staff-ul de la Casa Albă pentru a înfrunta mult mai energic și mai eficient scandalul Russiagate, dar și pentru a da un nou impuls agendei politice a președintelui.

Pe baricada anti Trump s-a instalat, pe față, și cancelarul german. Iar deschiderea unui nou „front de luptă” împotriva liderului american, în Europa, pare mult mai periculos, consideră analiștii politici. În opinia cărora, prin declarația potrivit căreia „SUA și Marea Britanie nu mai sunt parteneri de încredere pentru Europa”, Angela Merkel a devenit adversar declarat al administrației americane. Chiar dacă la Taormina oficial s-a vorbit despre securitate, comerț, climă, terorism, mesajul care răzbate dincolo de cuvinte și gesturi a fost unul singur:  Uniunea Europeană și Statele Unite nu mai sunt un tot. Mai pe scurt, fiecare pe drumul ei, așa cum a afirmat Merkel: „Germania și Europa se vor strădui să rămână în relații bune cu SUA și Marea Britanie, dar "trebuie să ne luptăm pentru propriul nostru destin”.

În spatele acestor declarații îndrăznețe ale cancelarului german s-ar afla, de fapt, ceva mult mai grav. Un complot internațional, din care acum face parte și Merkel, pentru căderea președintelui american. Opinia îi aparține ziaristului italian Marcello Foa, care, într-un editorial publicat în Il Giornale susține că săgețile trimise de Merkel către SUA și Marea Britanie fac parte dintr-un plan internațional menit să ducă la căderea lui Donald Trump. 

Trump are de luptat, pe de o parte, cu presiunile interne în scandalul Rusiagate și alte scandaluri personale, iar pe de alta cu „ordinea internațională liberală” girată de clubul occidental al UE,  pus pe roate și cu ajutorul fostului președinte Obama, care are și acum la Berlin și Bruxelles cei mai puternici aliați. Să fie oare o întâmplare faptul că exact în aceste zile cotidianul italian  Corriere della Sera a publicat un articol semnat de guru liberal  Charles Kupchan, fost consilier pentru securitate al lui Obama, care își dorește ca „deviațiile lui Trump să fie doar temporare” iar mandatul lui să rămână ca „o paranteză în istoria globalizării politice și economice”.

Kupchan vorbește și despre o inacțiune anglo-americană „temporară"; sugerând că, dacă inamicii lui Trump vor reuși să îl trimită înapoi la Turnul său și vor recâștiga Casa Albă, UE va fi din nou dispusă să reia relațiile cu America.