Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat luni dimineață pe însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Ungariei la București şi a cerut explicaţii după un interviu acordat de ambasadorul ungar, Botond Zakonyi. Ambasadorul a dat vina pe autorităţile de la Bucureşti pentru nerealizarea unor proiecte şi a atras atenţia că nu este asigurată folosirea limbii maghiare în administrația publică și în educație. Consideraţiile sale au cuprins şi sfera politică. 

"În cadrul discuției, partea română și-a exprimat dezacordul puternic față de conținutul declarațiilor făcute de ambasadorul Zakonyi Botond cu privire la ansamblul relațiilor bilaterale româno-ungare. Acestea demonstrează, odată în plus, faptul că partea ungară nu este încă pregătită să respecte cadrul general al relației bilaterale și fundamentele politico-juridice ale acesteia și anume Tratatul de înțelegere, cooperare și bună vecinătate, semnat în 1996, și Declarația de Parteneriat Strategic, semnată în 2002. Partea română a reiterat apelul ferm ca această relație bilaterală să fie tratată cu maximă responsabilitate, în virtutea principiului bunei vecinătăți și a statutului comun de state membre UE și NATO", arată Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat de presă.

Oficialii români au subliniat "caracterul complet inadecvat al declarațiilor din perspectiva raportării la mandatul de reprezentare al ambasadorului unui stat în statul de reședință, mai ales în ceea ce privește aprecierile inacceptabile și lipsite de deferență la adresa Prim-ministrului României".

"În ceea ce privește chestiunea minorităților naționale, a fost reiterat interesul părții române pentru reluarea cât mai rapidă a discuțiilor în cadrul Comitetului de specialitate româno-ungar de colaborare în problemele minorităţilor naţionale, partea română fiind în așteptarea invitației promise de partea ungară, de continuare la Budapesta a dialogului la nivel de co-președinți ai Comitetului. Așa cum a fost evidențiat de partea română în repetate rânduri, Comitetul de specialitate româno-ungar de colaborare în problemele minorităților naționale este singurul for de dialog convenit între părți pentru a aborda probleme de această natură. Abordările unilaterale sunt de natură să afecteze relația bilaterală și climatul de înțelegere inter-etnică", subliniază MAE, potrivit tvr.ro.

"Nu în ultimul rând, partea română a atras atenția că declarațiile referitoare la un eventual statut de autonomie, bazat pe criterii etnice, echivalează cu o imixtiune în afacerile interne ale României. A evidențiat că autonomia pe criteriul etnic contravine cadrului constituţional român în vigoare, iar drepturile colective nu fac parte din standardele europene în materie de minorităţi, fiind de altfel excluse conceptual din planul relaţiei bilaterale prin Tratatul de înţelegere, cooperare şi  bună vecinătate între România şi Republica Ungară, semnat la Timişoara,  la 16 septembrie 1996 (Tratatul politic de bază)", se arată în finalul comunicatului.

Într-un interviu pentru România Liberă, ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Botond Zakonyi, a atras atenția că România refuză să termine 10 drumuri transfrontaliere care ar urma să lege cele două țări şi că nu este asigurată folosirea limbii maghiare în administrația publică și în educație. O altă problemă este felul în care premierul român Victor Ponta și-a construit imaginea prin opoziție cu Viktor Orban: "Victor, băiatul bun, și Viktor, băiatul rău". În ce privește autonomia Ținutului Secuiesc, ambasadorul ungar a susţinut că aceasta va avea loc atunci când maghiarii de acolo "se vor purta ca niște oameni autonomi".