În confruntarea cu Moscova, va trebui America să meargă singură? Biden este îngrijorat că NATO nu-l va lăsa să trimită trupe pentru a proteja Ucraina, deoarece țările membre se tem că Putin le va pedepsi.

Cresc îngrijorările că președintele Joe Biden ar putea fi blocat de NATO de la desfășurarea forțelor americane în țările aliate sub forța de răspuns a NATO (NRF).

Presedintele Biden a pus deja 8.500 de soldați în așteptare pentru a fi dislocați în Europa de Est în cazul în care trupele ruse pătrund in Ucraina, dar are nevoie de un vot unanim din partea tuturor celor 30 de membri ai NATO pentru a continua desfășurarea.

Unele state din NATO – precum Franța, Germania, Ungaria și Turcia – nu doresc ca forțele americane să fie staționate pe teritoriile lor, pentru a putea dezvolta legături mai strânse cu Moscova.

Într-un amplu articol publicat in cotidianul britanic Daily Mail, Katelyn Caralle, reporter politic din SUA, Chris Pleasance și Will Stewart prezinta ansamblul crizei ucrainene cu putin timp inainte ca SUA sa anunte ca va initia dezbaterea in Consiliul de Securitate al ONU a conflictului international generat de criza din Ucraina. (C.V.)

Este interesant de observat că pe harta creată de cotidianul britanic și publicată azi, 28 ianuarie (mai jos), România este poziționată într-o zonă „gri” față de sprijinul acordat SUA în cazul unei intervenții în Ucraina. Șeful statului s-a exprimat pe această temă după ședința CSAT de joi. (Nota Redacției)

28 ianuarie 2022

Joe Biden se teme că planul său de a desfășura până la 8.500 de militari în Europa de Est ar putea fi blocat de o serie de țări din NATO

Președintele SUA vrea să desfășoare forțele americane în țările vecine cu Ucraina, ca parte a unei forțe NATO pentru a descuraja alte actiuni ale Rusiei.

Dar este îngrijorat de faptul că mișcarea ar putea fi blocată de țările membre care se tem să găzduiască trupele și să-l înfurie pe Putin, sau de țări precum Germania, care se bazează pe Rusia pentru 50% din gazul lor.

Un singur membru NATO poate pune veto asupra planului.

Biden și-a rezervat dreptul de a acționa unilateral sau bilateral, Regatul Unit fiind ferm în spatele lui.

El a pus 8.500 de soldați americani în așteptare, dar la 27 ianuarie a precizat că are în vedere dislocarea a doar 1.000, ca parte a unei forțe NATO.

El va adresa un apel președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și îl va primi luna viitoare pe cancelarul german Olaf Scholz la Casa Albă.

Pentagonul a declarat săptămâna aceasta că trupele, dacă vor fi dislocate, vor face acest lucru în cadrul Forței de răspuns a NATO (NRF).

"Washington Post” notează că, din punct de vedere logistic, pentru a desfășura trupe americane, comandantul suprem aliat în Europa, generalul Tod Wolters, ar trebui să folosească NATO pentru a solicita actiune pentru orice desfășurare a NRF.

„Există multă credință că, la sfârșitul zilei, dacă Comandantul Suprem Aliat decide să cheme Forța de Răspuns NATO, multe națiuni din Consiliul Nord-Atlantic vor fi deja la bord”,

„Dacă vine apelul, sunt destul de încrezător că vor putea lua o decizie foarte repede”, a declarat un oficial al Departamentului Apărării pentru "Washington Post”.

Țările care nu doresc trupe americane pe teritoriul lor ar putea bloca viitoarele mișcări ale lui Biden, deoarece unele state NATO - precum Franța, Germania, Ungaria și Turcia - doresc să dezvolte legături mai strânse cu Moscova.

Potrivit unor informatii, președintele ia în considerare trimiterea a până la 50.000 de soldați în zona în cazul în care Rusia ar patrunde in Ucraina.

Număr de trupe în serviciu activ pentru fiecare țară NATO:

Sursa: NATO

Albania: 6.800

Belgia: 24.800

Bulgaria: 26.400

Canada: 71.100

Croația: 15.200

Cehia: 27.800

Danemarca: 18.300

Estonia: 6.700

Franța: 208.000

Germania: 189.100

Grecia: 106.700

Ungaria: 24.300

Islanda: Nu are armată permanentă

Italia: 174.200

Letonia: 7.400

Lituania: 16.800

Luxemburg: 900

Muntenegru: 1.700

Olanda: 40.800

Macedonia de Nord: 6.100

Norvegia: 21.000

Polonia: 121.000

Portugalia: 29.000

România: 76.300

Slovacia: 13.100

Slovenia: 7.100

Spania: 123.900

Turcia: 445.400

Regatul Unit: 156.200

Statele Unite ale Americii: 1.351.000

Totuși, Biden susține că a vorbit cu toți cei 30 de aliați ai NATO și că aceștia au convenit asupra condițiilor de trimitere a trupelor de întărire în Europa de Est.

În discuțiile cu cancelarul german Scholz de la Casa Albă pe 7 februarie, Biden ar putea încerca să-l convingă să susțină unele dintre mișcările strategice în Europa – inclusiv desfășurarea de trupe și inchiderea conductei Nord Stream 2 dintre Germania și Rusia, dacă Rusia patrunde in Ucraina.

Vizita cancelarului Scholz "oferă o oportunitate de a afirma legăturile profunde și de durată dintre Statele Unite și Germania”, se arata intr-o declarație a Casei Albe.

„Liderii vor discuta despre angajamentul lor comun atât față de diplomația în curs, cât și față de eforturile comune de a descuraja alte agresiuni rusești împotriva Ucrainei”, a adăugat secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki. „Vor discuta, de asemenea, importanța cooperării strânse continue cu privire la o serie de provocări comune, inclusiv încheierea pandemiei de COVID-19, abordarea amenințării schimbărilor climatice și promovarea prosperității economice și a securității internaționale pe baza valorilor noastre democratice comune.”

Membrii NATO care se învecinează cu Ucraina sau Rusia ar putea avea nevoie să convingă țările aliate prietenoase cu Rusia pentru aprobarea pentru întăriri.

Franța, Germania, Ungaria și Turcia au fost reticente în a face orice mișcare pe care le consideră o provocare la adresa președintelui Vladimir Putin.

„Este un proces birocratic lent care externalizează interesele de securitate către liderii din Germania, Ungaria și Turcia, care ar avea fiecare drept de veto”, a declarat pentru "Washington Post” un înalt oficial al Congresului din partea partidului democrat.

„Putin înțelege natura birocratică a modului în care funcționează NATO și sunt sigur că va fi abil în exploatarea acelei birocrații și a diviziunilor din interiorul NATO”, a adăugat el.

Președintele Emanuel Macron a declarat marți că Rusia devine o forță a instabilității și a susținut că diplomatia franceza încearcă să-l angajeze pe Putin în eforturile de deescaladare.

Lumea își ține respirațiain așteptarea unui răspuns din partea lui Putin, după ce i s-au trimis două scrisori prin care sunt respinse cele mai importante cerințe de securitate din jurul Ucrainei.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat joi că presedintele încă reflecteaza la scrisorile secretarului de stat Antony Blinken și ale șefului NATO Jens Stoltenburg.

Deși detaliile scrisorii sunt necunoscute, se crede că aliații SUA și NATO au exclus posibilitatea ca Ucraina să fie interzisă din Alianță și retragerea forțelor din fostele state sovietice.

Deși nu raspunde la principalele cereri ale Rusiei, Blinken a spus că scrisoarea prezintă oferte „serioase” pentru detensionarea tensiunilor - care se crede că ar include control asupra armelor nucleare și limitarea exercițiilor militare.

Peskov a spus că este „puțin loc de optimism” după o lectură inițială și că principalele preocupări ale Moscovei sunt ignorate, dar a lăsat deschisă opțiunea unor discuții suplimentare - cel puțin pentru moment. „Nu ne vom grăbi cu evaluările noastre”, a spus el.

Ministrul de externe Serghei Lavrov a spus că scrisoarea conține câteva elemente care ar putea duce la „începerea unei discuții serioase pe probleme secundare”, dar „nu conține niciun răspuns pozitiv cu privire la problema principală”.

Lavrov a spus că înalții oficiali i vor prezenta propunerile lui Putin și că răspunsul lui va veni „în curând”.

Cu amenințarea războiului în aer, acumularea de trupe ale Rusiei la granița cu Ucraina a continuat. Surse de securitate occidentale spun că acum sunt între 112.000 și 120.000 de militari pregătiți pentru front și alții pe drum. „Ar putea fi mult mai multi”, a declarat o sursă pentru canalul tv NBC.

Videoclipurile au dezvăluit, de asemenea, coloane de vehicule blindate și avioane de luptă deplasate în Belarus, pentru exercițiile militare de luna viitoare, deși exista temerea că ar putea fi folosite pentru o ofensivă fulgerătoare asupra Kievului, care se află la doar câteva zeci de kilometri distanță.

Președintele Biden și-a intensificat, de asemenea, amenințarea cu sancțiuni economice în urma scrisorilor trimise, spunând că Nord Stream 2 - conducta de gaz de 11 miliarde de dolari a Rusiei către Germania - nu va mai functiona în mod categoric dacă Ucraina este atacată.

Cu toate acestea, Germania nu a oferit o astfel de garanție și nu este clar cum intenționează exact Biden să oprească conducta dacă Berlinul refuză să joace mingea. Nord Stream 2 a finalizat construcția anul trecut, după ce Biden a ridicat sancțiunile împotriva companiei care îl construiește și are nevoie doar de aprobarea Germaniei pentru a începe pomparea gazului.

Exerciții majore de pregătire pentru luptă sunt efectuate în estul Europei, de la Marea Baltică până la Marea Neagră.

Blinken a spus că va vorbi din nou în zilele următoare cu Lavrov, deoarece o inițiativă separată a Franței a condus la o promisiune a Moscovei cel puțin de a continua să vorbească cu guvernul Ucrainei.

La o lună după ce Rusia a înaintat propuneri majore de securitate, după ce a trimis zeci de mii de militari la granița cu Ucraina, Statele Unite în coordonare cu aliații NATO au răspuns că sunt pregătite pentru orice eventualitate.

„Se stabilește o cale diplomatică serioasă de urmat în cazul în care Rusia o alege”, a spus Blinken reporterilor despre răspunsul SUA, despre care a spus că va rămâne confidențial.

El a reînnoit o ofertă privind măsuri „reciproce” in materie de securitate, inclusiv reducerea rachetelor în Europa și transparența exercițiilor militare și a ajutorului occidental acordat Ucrainei.

Dar el a precizat că Statele Unite nu se vor clinti in ce priveste cererea de bază a Rusiei ca Ucrainei să nu i se permită niciodată să adere la NATO.

„Din perspectiva noastră, nu pot fi mai clar – ușa NATO este deschisă, rămâne deschisă și acesta este angajamentul nostru”, a spus Blinken.

Într-o convorbire telefonică cu omologul său chinez Wang Yi, Blinken a încercat miercuri să impresioneze Beijingului cu „riscurile economice și de securitate globală pe care le prezintă o agresiune ulterioară împotriva Ucrainei”, potrivit purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.

Ministerul de Externe al Chinei a aratat într-o declarație că Wang i-a spus lui Blinken că „preocupările rezonabile de securitate ale Rusiei trebuie luate în serios și rezolvate”.

Adjunctul lui Blinken, Wendy Sherman, care a condus o rundă anterioară de discuții cu Rusia, a declarat că presedintele Putin "părea pregătit să invadeze, în ciuda avertismentelor SUA”.

„Nu am idee dacă a luat decizia finală, dar cu siguranță vedem toate indiciile că va folosi forța militară cândva, poate pana la mijlocul lunii februarie”, a spus Sherman.

Într-o altă încercare de a calma tensiunile, înalți oficiali ruși și ucraineni s-au întâlnit timp de opt ore la Paris cu reprezentanți ai Franței și Germaniei.

Dmitri Kozak, adjunctul șefului de personal al Kremlinului, a spus că discuțiile „nu au fost simple”, dar că o altă rundă va avea loc peste două săptămâni la Berlin.

Franța a declarat, după așa-numitele discuții în format Normandia, că trimișii Moscovei si Kievului s-au angajat într-o încetare a focului fragilă din iulie 2020 în estul Ucrainei între forțele guvernamentale și separatiștii pro-Moscova.

Noul guvern de coaliție al Germaniei a trimis semnale contradictorii cu privire la faptul că va separa de actrtuala confruntare gazoductul Nord Stream 2, care va fi deschis în curând, din Rusia, care va ocoli Ucraina pentru a furniza gaze celei mai mari economii a Europei.

Pe fondul avertismentelor că tensiunile cu Occidentul ar putea determina Rusia să stopeze aprovizionarea, oficialii australieni au spus că Canberra este pregătită să livreze gaze naturale în Europa.

„Nu am primit o cerere oficială, dar indicăm că, desigur, suntem gata să ne sprijinim prietenii”, a declarat ministrul resurselor Keith Pitt.

Președintele american Joe Biden, care a vorbit marți cu liderii europeni prin videoconferință, a declarat că orice atac militar rusesc asupra Ucrainei ar declanșa „consecințe enorme” și ar putea chiar „schimba lumea”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a avertizat că încercările de a-l pedepsi personal pe Putin ar fi „distructive”.

Statele Unite și-au încurajat din nou cetățenii să părăsească Ucraina, avertizând că o invazie ar putea fi iminentă.

Dar guvernul Ucrainei, sperând să prevină panica, a minimizat pericolele și a căutat să ofere căi de ieșire.

Ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba a declarat reporterilor că trupele ruse reprezintă „o amenințare pentru Ucraina”, dar că numărul desfășurat este „insuficient pentru o ofensivă la scară largă”.

Andrii Iermak, un consilier al președintelui Volodimir Zelenski care a luat parte la discuțiile de la Paris, a scris pe Twitter că întâlnirea a fost „un semnal puternic de pregătire pentru o înțelegere pașnică”.