Tentativa de asasinare a fostului spion KGB Sergey Skripal, otrăvit, alături de fiica sa, la Londra, se dovedește a avea consecințe mult mai grave decât cazuri similare, nu trecutul nu foarte îndepărtat, care au contribuit la amplificarea tensiunilor dintre Occident și Rusia.

Nici măcar celebrul caz Litvinenko, din 2006, nu s-a lăsat cu o asemenea avalanșă de expulzări ale diplomaților ruși. Tabloul de azi arată ca acum 30-40 de ani în urmă, în plin Război Rece,  din care nu lipsesc scenarii, manipulări, agenți secreți și personaje dubioase infiltrate dintr-o parte în alta. Teoretic, așa cum prezintă presa occidentală cazuk Skripal,  vinovăția lui Putin și a Rusiei este peremptorie.

O analiză publicată de ziarul Cotidianul arată însă cui și la ce folosește acest scandal. Un scandal în care dovezile fluturate de Occident în ultimele zile, agentul neurotoxic, identificat drept noviciok,substanță produsă de Uniunea Sovietică, constituie o treia tentativă de Casus Belli. Așa cum s-a întâmplat în cazul Siriei, când regimul Assad a fost acuzat că a recurs la gaze neurotoxice în orașul Khan Seykhun sau când SUA au invadat Irakul după ce Colin Powell a agitat în fața ONU o sticluță, dovadă a armelor chimice deținute de Saddam. 


„Oficial, UE și SUA s-au solidarizat cu Marea Britanie pe baza unor probe ce indică o implicare „foarte probabila", „plauzibila", a Rusiei în atentat. Până acum, autoritățile britanice nu au oferit o dovadă clară a implicării Rusiei. Substanța folosită și victima, fost agent dublu din cadrul GRU, sunt singurele legături cu Rusia. „Agenții de contraterorism încearcă să identifice sursa agentului neurotoxic, identificat drept noviciok, o substanță produsă de Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece", scrie USA Today. Premierul May a declarat că este foarte probabil ca substanța să fi fost adusă din Rusia. Moscova a negat, iar Londra nu a răspuns solicitării de a trimite în Rusia probele descoperite.

O parte a presei internaționale consideră cazul Skripal un manual despre modul în care acționează Kremlinul și salută solidaritatea occidentală împotriva regimului Putin. Alte publicații, precum The Guardian, se apleacă și asupra celor spuse de Craig Murray, fost ambasador britanic în Uzbekistan, unde a fost testat noviciokul. „Cei care ne asigură acum că noviciokul rusesc este folosit de Putin pentru a ataca oamenii în Marea Britanie sunt aceiași care ne-au asigurat că Saddam Hussein avea arme de distrugere în masă", a scris fostul diplomat”, scrie Cotidianul.

La întrebarea „Cui prodest”, jurnalistul de la Cotidianul explică:

„Asasinatul a fost comandat de Rusia pentru „a trimite un mesaj: dacă nu ești loial și îți trădezi țara, nu contează când ai făcut-o, nu contează unde fugi, noi vom veni să te ucidem cu tot cu familia ta", îl citează USA Today pe un afacerist american care a locuit o perioadă în Rusia.

Dincolo de această interpretare, cazul Skripal nu face decât să dăuneze regimului Putin. „A ordonat Putin asasinatul pentru a-l face pe Trump să impună sancțiuni Rusiei și să amâne apropierea ruso-americană?", se întreabă retoric jurnalistul Pat Buchanan. Ce interes avea regimul rus să ordone un asemenea asasinat în Marea Britanie chiar înaintea alegerilor prezidențiale și a Cupei Mondiale la fotbal, pe care o va găzdui în vară? De ce ar fi folosit regimul Putin noviciokul, despre care era limpede că va îndrepta privirile spre Rusia? La scurt timp după tentativa de asasinat de la Salisbury, site-ul italian Linkiesta sublinia cât de importantă va fi dovada că noviciokul provine din Federația Rusă, pentru că, în vremurile tulburi de după disoluția URSS, ar fi putut ajunge și în mâna serviciilor ucrainene și poate chiar în mâna serviciilor din țările baltice, acum membre NATO. O anchetă serioasă nu poate exclude nicio ipoteză.”


„Dacă s-a dorit sporirea tensiunilor Est-Vest, ținta a fost atinsă cu asupra de măsură, și asta va consolida parteneriatul strategic ruso-chinez. Două editoriale din publicația chineză Global Times arată că Marea Britanie „nu are probe solide" în cazul Skripal, că „orice competitor neoccidental poate deveni ținta comună a țărilor vestice, iar forțele independente, precum China, se confruntă toate cu acest risc”.

Concluzia analizei este că:  „În fața acestor mize, detaliile cazului Skripal (fie că vor duce către Rusia, fie către Vest sau vreun actor nestatal) vor conta cât praful din sticluța fluturată de secretarul de Stat Colin Powell în Consiliul de Securitate ONU, în 2003, pentru a justifica războiul din Irak împotriva presupuselor arme de distrugere în masă”.