Ambele părți au ajuns să creadă că celălalt are intenții exagerate. Moscova este convinsă că Occidentul este decis s-o izoleze, subjuge sau pur și simplu să distrugă Rusia. Unul din trei ruși crede acum că SUA poate invada Rusia. Națiunile occidentale își fac griji că Rusia ar putea folosi amenințarea cu războiul sau chiar provocarea unui conflict real pentru a fractura NATO și a compromite angajamentul său de a apăra Europa de Est. Acest lucru ar rupe așezarea actuală, potrivit căreia care Europa s-a unificat pașnic sub conducerea de Occidentului și a îndepărtat influența Rusiei timp de 25 de ani.

Temându-se una de alta, SUA și Rusia s-au angajat să meargă la război, dacă este necesar, pentru apărarea intereselor lor în ținuturile de graniță din Europa de Est. Ei au poziționat forțe militare și au desfășurat exerciții militare de intimidare, în speranța de a a-l descuraja pe celălalt. Putin, avertizând în mod repetat că ar putea folosi arme nucleare într-un conflict, a început dislocarea de rachete și bombardiere capabile să poarte încărcătură nucleară.

Europa de astăzi pare îngrijorător de asemănătoare cu Europa de acum peste 100 de ani, în ajunul Primului Război Mondial. Avem de-a face cu un amestec de angajamente militare și de apărare, unele dintre ele neclare și, prin urmare, mai ușor de ignorat. Liderii politici au dat semnale vagi în legătură cu ce ar putea conduce la un război și ce nu. Tensiunile politice s-au transformat în  escaladări militare. Națiunile sunt într-un echilibru instabil de putere, abia ținut în balanță de înțelegerile din timpul Războiului Rece care cu greu fac față situației actuale.+

Dacă ați face o plimbare prin Washington sau printr-o capitală din Europa de Vest astăzi, ați vedea că nu există nici un sentiment de catastrofă iminentă. Amenințările sunt prea complexe, cu multe piese în mișcare și straturi suprapuse de risc formând un pericol mai mare, dar care este, însă, mai puțin evident. Oamenii pot fi iertați pentru că nu văd norul ce plutește deasupra lor, pentru sentimentul că totul este bine – chiar dacă chiar și în Europa de Est se fac pregătiri de război. Dar această automulțumire este ea însăși o parte a problemei, făcând amenințarea mai greu de prevăzut, de gestionat sau, eventual, de evitat.

Există un cor tot mai mare de analiști politici, experți în controlul armamentelor și oficiali guvernamentali care trag semnale de alarmă, încercând să atragă atenția lumii asupra derivei sale spre dezastru. Perspectiva unui război mare, chiar a unui război nuclear în Europa, nu mai poate fi exclusă, avertizează aceștia, și e chiar plauzibilă.+

Ceea ce descriu ei este o amenințare care combină multe dintre pericolele din timpul Războiului Rece cu volatilitatea și calmul aparent care au precedat Primul Război Mondial – o comparație pe care o auzim cu o frecvență îngrijorătoare