ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European a votat în favoarea propunerii legislative privind reforma Copyright-ului, care ar putea duce la moartea Internetului, așa cum îl știm azi,

Miercuri, 20 iunie a fost data la care o nouă Directivă a UE  privind Copyright-ul a fost transmisă Comisiei pentru afaceri juridice a Parlamentului European. Mulți cred că aprobarea acestei legi va fi o lovitură pentru libertatea de exprimare, cele mai controversate fiind articolele 11 și 13.

Fără niciun ecou a rămas apelul semnat în luna aprilie 2017 de 147 de organizații, care au cerut ambasadorilor statelor membre UE să nu grăbească dezbaterile pe această lege și să nu dea Președinției bulgare mandatul de a negocia cu Parlamentul. Și asta pentru că, anticipau la acea vreme semnatarii apelului, reforma privind Copyright-ul pe internet - avansată în 2016 de către comisarul european pentru economie digitală, Günther Oettinger - ar putea „distruge Internetul așa cum îl știm”.

Potrivit unui grup de eurodeputați reprezentați de Julia Reda, raportor pentru Parlamentul European al dosarului privind reforma drepturilor de autor și membru al Partidului Piraților, „proiectul limitează libertatea de exprimare online și pune în dificultate micii editori și inițiativele inovatoare”.

Potrivit documentului, platformele online vor fi impuse să filtreze ceea ce încarcă pentru a se asigura că nu sunt încălcate drepturile de autor. În cazul în care imaginile sau textul este copiat, vor fi impuse taxe. Practic, acesta va obliga pe cei care utilizează fragmente de conținut jurnalistic online să obțină mai întâi o licență. Legea are drept scop limitarea știrilor false în mediul online. 

Acest lucru poate părea destul de hiperbolic, dar peste 70 de experți, inclusiv inventatorul World Wide Web, Tim Berners-Lee și fondatorul Wikipedia, Jimmy Wales, au criticat propunerea, spunând că va transforma Internetul într-un "instrument de supraveghere și control automatizat al utilizatorilor săi", scrie startupcafe.ro.

Propunerea în cauză este Articolul care impune ca platformele online să filtreze ceea ce încarcă pentru a se asigura că nu încalcă drepturile de autor. Acesta face toate platformele responsabile de orice conținut pe care utilizatorii îl încarcă.


Pentru mulți, problema cu Articolul 13 este destul de clară. Este ca ID-ul de conținut YouTube, dar pentru întregul internet. Axel Voss, membrul Parlamentului European care a preluat conducerea proiectului de lege privind drepturile de autor, a susținut că limbajul propus nu menționează un filtru, deși acesta specifică necesitatea utilizării "tehnologiilor eficiente" pentru a preveni încălcarea drepturilor de autor. Deși limbajul recent revizuit scutește site-uri cum ar fi enciclopediile online (Wikipedia), Voss a spus în trecut că nu poate anticipa care platforme vor fi afectate.

Pentru a exemplifica ce se poate întâmpla, The Verge amintește de momentul în care YouTube a scos de pe platforma sa un videoclip cu păsări care ciripesc în fundal, deoarece o melodie avangardistă din baza de date privind drepturile de autor avea, de asemenea, păsări care ciripeau în fundal; videoclipurile NASA cu aterizarea pe Marte au fost scoase de pe internet de o agenție de știri; o transmisiune live a fost oprită pentru că oamenii au început să cânte "mulți ani trăiască". Toate acestea s-au întâmplat în ciuda faptului că Google este foarte bun la ceea ce face.


 În timp ce Articolul 13 a atras mai mult atenția, există și Articolul 11, care impune o taxă pentru preluarea știrilor. Practic, acesta va obliga pe cei care utilizează fragmente de conținut  jurnalistic online să obțină mai întâi o licență de editor. Spania a încercat acest lucru în 2014, rezultând închiderea temporară a Google News Spania, scrie The Guardian. Un studiu din 2015 a constatat că taxa ar costa milioane de dolari pentru redacții și că nu există nici o "justificare teoretică sau empirică" pentru asta, scrie ArsTechnica.