Curtea Internațională de Justiție, care judecă disputele dintre statele membre O.N.U., a decis vineri, 8 noiembrie, că are jurisdicție și poate audia procesul intentat de Ucraina împotriva Federației Rusie, pe care o acuză de sprijinirea separatiștilor pro-ruși din estul republicii, potrivit România Actualități. 

Potrivit Reuters, instanța mondială de la Haga a respins apelurile Moscovei de a-și declina competența asupra cazului. Citind rezumatul hotărârii judecătorești, Abdulqawi Yusuf, președintele Curții Internaționale de Justiție, a anunțat că sunt întrunite condițiile necesare pentru audierea dosarului, depus de partea ucraineană în urmă cu 2 ani. 

Guvernul de la Kiev acuză Moscova că a încălcat Convenția O.N.U., finanțând terorismul în estul Ucrainei și discriminând tătarii din peninsula Crimeea, relatează corespondentul BBC la Haga.

Federația Rusă consideră că Ucraina nu poate face apel la jurisdicția Curții Internaționale de Justiție în cazul conflictului secesionist declanșat pe teritoriul său în 2014 de forțe pro-ruse și că Kievul dorește să obțină o hotărâre judecătorească despre ilegalitatea anexării peninsulei Crimeea de către Rusia.

 

Un proces similar a fost judecat de Curtea Internațională de Justiție cu privire la un litigiu de frontieră între România și Ucraina. După destrămarea URSS în 1991, țara noastră a militat pentru retrocedarea a 6 insule ocupate abuziv de sovietici pe granița postbelică româno-ucraineană: insulele Daleru Mare, Daleru Mic, Tătaru mic, Maican și Limba, situate pe brațul Chilia al Dunării, și Insula Șerpilor, situată pe platoul continental al Mării Negre.

 

Potrivit Wikipedia, în august 2004 partea română a adus acest litigiu de frontieră în fața Curții internaționale de justiție de la Haga. Ea a susținut că aplicarea convențiilor sovieto-române privitoare la delimitarea frontierei s-a făcut în temeiul Tratatului de Pace de la Paris (1947), URSS ocupând nejustificat insulele în litigiu, iar frontiera rămânând neclar trasată undeva la sud de Insula Șerpilor. Chiar dacă insulele au fost atribuite Ucrainei, România reclama apele teritoriale din jurul Insulei Șerpilor, susținând că bucata de uscat, care nu are nici apă potabilă și nici sol fertil, nu este altceva decât o stâncă de 0,17 km² ce nu poate susține locuirea umană și nici activități economice proprii.

 

Începând din 2 septembrie 2008, Ucraina și România și-au prezentat argumentele în fața Curții Internaționale de Justiție de la Haga. La 3 februarie 2009, instanța a dat decizia, acceptată de ambele țări: cele șase insule în litigiu au rămas Ucrainei, iar, în ceea ce privește apele teritoriale ale Insulei Șerpilor, 2.500 km² au fost atribuiți Ucrainei (cu o adâncime medie sub 50 m) și 9.700 km² au fost atribuiți României (cu o adâncime medie peste 50 m).