ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



​Incendiile recente din Australia s-au soldat, conform estimărilor, cu moartea a cel puțin 21 de oameni și a 500 de mii de animale, flăcările cuprinzând peste cinci milioane de hectare. Într-un interviu acordat jurnalistului Gabriel Bejan de la Hotnews, scriitorul român Daniel Ioniță, care locuiește de 30 de ani în această țară, fiind de 20 de ani lector universitar în domeniul organizării și îmbunătățirii proceselor de organizare, încearcă să dea o explicație de la fața locului pentru evenimentele care au afectat continentul australian. 

Daniel Ioniță precizează din start că este un adept al conceptului încălzirii globale. Pe de altă parte, el spune că incendiile de păduri sunt frecvente, aproape anuale, în Australia, continent cald, având climă tropicală pe coastă și climă deșertică în interior. Întrebarea la care încearcă intelectualul român să răspundă este în ce măsură încălzirea globală poartă singură vina recentelor dezastre naturale și dacă sunt implicați și alți factori.

„Discuția este polarizată în Australia și în restul lumii. Pe de o parte, avem criticii guvernului care spun că guvernul trebuie să accepte realitatea încălzirii globale și să acționeze din acest punct de vedere.

Pe de altă parte, există opiniile oamenilor care trăiesc de zeci de ani în acele locuri afectate de foc, cum ar fi fermierii, locuitorii din micile orașe și din satele afectate și, în special, brigăzile de pompieri voluntari care acționează în acele locuri și care au de-a face an de an cu aceste incendii. Din punctul lor de vedere, mare parte din cauză o reprezintă modul în care, acum 20-30 de ani în urmă, toate guvernele din Australia (atât cele locale, cât și cel federativ) au decis să ia măsuri pentru ocrotirea parcurilor naționale și a mediului.

Australia are cea mai mare suprafață din lume, ca procent de parcuri naționale din suprafața țării. Transformarea pădurilor în parcuri naționale a fost văzută de specialiști, birocrați și de verzi, partidul pentru care eu am votat, ca fiind măsuri bune. E vorba, printre altele, de interzicerea în majoritatea parcurilor naționale a accesului autoturismelor 4X4, închiderea multora dintre potecile și drumurile neasfaltate.

Pe acele drumuri puteau să intre anual și pompierii locali care curățau și care făceau arderi preventive. Aici trebuie să adaug o notă tehnică: de mii de ani, aborigenii foloseau această metodă a arderii preventive.

Australia este în mare măsură acoperită cu eucalipt, care are un lemn de esență tare, iar frunzele acestuia conțin uleiuri volatile, ce ard extrem de ușor. Frunzele de eucalipt rămân uscate, se adună an de an și se transformă într-un fel de combustibil care, atunci când ajunge focul la ele, pornesc și ard cu o putere extraordinară.

Timp de mii de ani, aborigenii au practicat această tehnică de ardere preventivă. Nu este o legendă, chiar acum, în timpul acestei crize, au început să fie consultați bătrânii, înțelepții clanurilor aborigene care mai știu cum se fac aceste lucruri. Cert este că fermierii din zonele respective colaborau cu aborigenii și făceau incendii preventive în sezonul rece, între mai și august, când e iarna australiană și nu bate vântul foarte tare.

Se tăiau arborii care erau prea apropiați unii de alții și se ardeau preventiv zonele de trecere. Se ardea o porțiune destul de mare ca, atunci când vine focul, acesta să nu poată să traverseze ușor. Erau niște locuri delimitate, știute, în special în apropierea localităților și a fermelor.

Aceste incendieri controlate au fost oprite cu argumentul că trebuie să protejăm parcurile naționale și pădurile de stat și să lăsăm ca natura să-și urmeze cursul ei firesc. Să nu ne mai atingem de natură. Intenția a fost bună, însă Australia nu a avut niciodată acest „lux”. Nici pe vremea aborigenilor ei nu lăsau natura să-și facă de cap pentru că nu mai aveau unde trăi. Ei practicau aceste tehnici pe care, în mod bine intenționat dar greșit, diferitele guverne le-au oprit.

Ambele partide mari, și cel liberal și cel laburist, au adoptat politici de protecție a mediului. Australia are un ecosistem foarte complex, nu e un lucru simplu să protejezi natura. Nu vreau acum să dau cu bâta. Nu există o soluție simplă. Au existat voci și atunci care le-au spus că nu e bine să oprești accesul în pădure. Spre exemplu, pompierii rurali din zonele respective. Au fost voci care au zis că va veni o zi când faptul că am lăsat acest combustibil, adică lemnele uscate de eucalipt, să se adune pe solul parcurilor naționale ne va costa.

Australia trece printr-o secetă îngrozitoare. În unele zone este secetă de cinci ani de zile. Cresc temperaturile este, clar că este un efect al încălzirii globale. Dar, fără să fiu expert în domeniu, cred că doar între 10-20% din ce se întâmplă acum este cauzat de încălzirea globală. Undeva la 80% din intensitatea focului și din faptul că acesta s-a extins atât de mult se datorează acestei neglijențe, neștiințe, ignoranțe, de a lăsa să se adune acest combustibil care sunt frunzele de eucalipt (care ard exact cum arde gazul sau motorina).

Politicile ecologiste au fost exagerate. La această părere ajungi după ce asculți vocile oamenilor care trăiesc în zonele respective. Fără a nega, desigur, impactul încălzirii globale. Aici este o greșeală care se face nu numai în Australia, ci în toată lumea. Există academici care studiază și care scriu tot felul de teorii. Și există oamenii care trăiesc la fața locului și care văd cum se adună aceste frunze de eucalipt, crengi uscate și cum crește grosimea de la sol din ce în ce mai mult. Ei încearcă să ceară ajutor, dar nimeni nu-i ascultă pentru că deja s-au închis opiniile și urechile politicienilor. Nimeni nu se atinge de parcurile naționale, vrem să le protejăm și gata. Intenții bune, dar negândite”, a explicat scriitorul Daniel Ioniță.

Unul dintre motivele pentru care clasa politică a dat legi în contradicție cu datele naturale e faptul că în Australia 80% din populație trăiește la oraș, în special pe coasta de est, majoritatea locuitorilor fiind ignoranți cu privire la situația zonelor rurale. De aceea, guvernanții nu au acționat în cunoștință de cauză, dar nici nu au fost dispuși să asculte vocile celor care locuiesc în provincie.

„Se pare că din 1939 nu a mai avut loc o asemenea catastrofă, la o asemenea scară. Acum însă efectele le depășesc pe cele din 1939. Australia nu avea atunci metodele de a gestiona a ceea ce se întâmplă, sateliți etc. ca să-ți dai seama de amploare. Acum le are.

Pe de altă parte, pădurea australiană a trăit sute și mii de ani cu astfel de incendii și s-a refăcut. Dar nu am avut de-a face cu ceva la această scară. De notat e că atunci când aborigenii sau brigăzile de pompieri locali și rangerii făceau arderi preventive le făceau într-un fel de semicerc care le dădeau voie animalelor să fugă. Protejau animalele. Pe când, acum, nu au avut nicio șansă să scape”, estimează lectorul universitar Daniel Ioniță.

Interviul acordat de acesta jurnalistului Gabriel Bejan poate fi lecturat integral pe portalul Hotnews.