În disputa pro și contra avort, tabăra pro aduce în discuție faptul că pruncul din pântecele mamei nu este o ființă umană, așadar n-ar beneficia de drepturile unei persoane.

Această argumentație a primit o puternică lovitură juridică din partea Curții Supreme de Justiție a Portugaliei.

Curtea a fost chemată să se pronunțe în cazul unui bărbat de 25 de ani, care a decedat în urma unui accident de mașină și care a lăsat în urmă un copil de 18 luni și pe soția sa însărcinată cu al doilea copil.

Judecătorii au trebuit să decidă în ce măsură copilul nenăscut la data accidentului lui poate fi îndreptățit la o compensație pentru pierderea tatălui său, informează Știri pentru viață. 

Curtea a decis astfel:

Copilul nenăscut este o ființă umană într-o fază particulară a vieții sale, care se dezvoltă progresiv și neîntrerupt, ca fiecare dintre noi cei născuți deja.

La naștere, ființa umană intră în „polis” (societate) de aceea legea face distincție și acordă relevanță acestui fapt. Dar este aceeași ființă umană ca și înaintrea nașterii.

Copilul nenăscut este o ființă umană vie cu întreaga demnitate inerentă persoanei umane. Nu este un lucru. Nu este o parte din viscerele mamei.

Nu legea este cea care definește persoana. Calitatea de ființă umană este apriorică legii și statului însuși. Este biologică. Legea, care se schimbă din când în când și d ela loc la loc, nu poate niciodată nega personalitatea umană. Rolul legii este acela de a recunoaște și proteja fiecare ființă umană(Art. 24 și 26 din Constituția Portugaliei).

Poziția în care s-ar afla cei doi copii față cu drepturile la compensații le-ar viola dreptul constituțional la egalitate. Cea mai mare daună în acest caz este lipsa sprijinului necesar și al afecțiunii paterne pe care ambii copii o simt cu intensitate echivalentă.

Concluzia Curţii:

Copilul nenăscut nu este o simplă masă organică, o parte a corpului mamei, sau, în expresia latină clasică, o «portio viscerum matris», ci o ființă umană cu demnitatea unei persoane umane, independente de sistemul legal al fiecărui stat, fie că acesta recunoaște sau nu personificarea sa legală.
 
Pentru a citi decizia în original, faceți clic AICI.