ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



În contextul preluării președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene de către Finlanda de la România, eveniment petrecut luni, 1 iulie, partea finlandeză și-a declarat ca prioritate consolidarea Statului de Drept. Or, acest deziderat intră în contradicție flagrantă cu modul în care înțeleg autoritățile finlandeze să aplice Drepturile Omului, respectiv ale Copilului, pe teren propriu, în cazul Smicală. Familia doctoriței de origine română, stabilite în Finlanda, a fost destructurată de autorități, prin instituționalizarea celor doi copii minori în două centre separate, unde acestora li se îngreunează sau refuză accesul la justiție, la servicii consulare, la consiliere religioasă și la vizitarea familiei. La astfel de încălcări ale unor drepturi elementare de către statul finlandez, care totodată își asumă responsabilități precum promovarea Statului de Drept în cadrul exercitării președinției Consiliului U.E., se referă deputatul Matei Dobrovie (PNL), fost vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, într-o postare publicată vineri pe pagina lui de socializare:

„Finlanda a preluat președinția Consiliului UE de la România și are ca prioritate declarată statul de drept. Foarte frumos, dar nu există stat de drept fără respectarea drepturilor omului, ale copiilor, iar în cazul Camelia Smicală s-au înregistrat abuzuri pe care instituțiile refuză să le sancționeze.

În perioada 30 mai - 1 iunie 2017 m-am deplasat în Finlanda, în cadrul unei delegații a Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Camera Deputaților pentru a discuta cu autoritățile despre cum funcționează sistemul finlandez de protecția copilului și cazul mamei căreia i-au fost luați cu forța doi copii și plasați în două instituții separate.

Am avut discuții cu reprezentanți ai Ministerului de Justiție, Ministerului pentru Afaceri Sociale și Sănătate și ai Serviciului social din Tampere, în cadrul cărora am ridicat mai multe probleme legate de cum este definit interesul suprem al copilului în legislația finlandeză și în ce mod poate fi justificată despărțirea fraților prin acesta.

În context, am reamintit autorităților finlandeze de articolul 12 din Convenția ONU privind drepturile copiilor, care obligă statele să garanteze copilului capabil de discernământ dreptul de a-și exprima liber opinia asupra locului unde vrea să trăiască. În legătură cu audierea copiilor în procesul administrativ, mi s-a răspuns că aceasta nu se face în general pentru minorii sub 12 ani, deși legea nu interzice. Între timp, Mihai Smicală a împlinit vârsta de 12 ani și totuși i se refuză audierea și exprimarea opiniei, în ciuda legii finlandeze care prevede acest drept și a cererii formulate de el către Curtea Supremă Administrativă, instanța competentă să supravegheze serviciul social. Este un abuz inacceptabil!

Când am cerut autorităților finlandeze explicații pentru refuzul de a încredința copiii familiei extinse, rudelor apropiate, în speță bunicilor din România, acestea mi-au răspuns că s-ar creea un un dezechilibru între familia extinsă a mamei și a tatălui, dacă s-ar alege una dintre ele.

În numele confidențialității și al interesului copilului, autoritățile au refuzat să se refere direct la cazul Cameliei Smicală și au vorbit la modul general despre cum functionează sistemul de protecție a copilului în Finlanda. Acesta este unul descentralizat, administrația locală se ocupă de implementare, iar deciziile luate de autoritățile locale pot fi atacate la Curtea Supremă și apoi, în apel, la Curtea supremă Administrativă.

Din păcate autoritățile finlandeze nu au dat răspunsuri convingătoare la momentul respectiv nici privind interzicerea contactului copiilor cu duhovnicul lor, Episcopul Europei de Nord, ÎPS Macarie, care dorea să-i împărtășească. La fel nici refuzul de a permite reprezentanților Ambasadei României de a-i vizita pe minori nu a fost motivat în niciun fel.

Partea finlandeză a insistat pe faptul că toate informațiile privind copiii sunt confidențiale și că întâlnirile cu aceștia pot fi restricționate dacă nu sunt în interesul copilului. Deși legislația finlandeză prevede sprijinirea părinților în creșterea copiilor, posibilitatea încredințării acestora rudelor apropiate sau luarea în considerare a opiniilor copiilor, prevederile nu sunt respectate în practică. Copiii au fost plasați în două instituții separate, deși și-au exprimat dorința de a rămâne alături de mamă, și nu au fost audiați în procesul administrativ, deși au solicitat acest lucru în mod repetat. Mai mult, contactul lor cu mama și rudele apropiate a fost restricționat.

Am spus de atunci că Ministerul de Externe român trebuie să înființeze un fond de asistență juridică pentru astfel de cazuri, care sunt din păcate tot mai multe. Părinții în cauză au nevoie de ajutorul statului român pentru că nu-și permit un avocat. De asemenea, este nevoie și de un fond pentru angajarea cel puțin a unui translator-traducător la nivelul fiecărei misiuni diplomatice, care să cunoască limba țării respective, și să poată gestiona comunicarea și documentele oficiale în aceste cazuri”, a declarat vineri deputatul Matei Dobrovie (PNL) pe pagina lui de socializare.  
 
Acesta a activat anterior în Comisia pentru politică externă, Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării și Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru coordonarea activităților parlamentare necesare pregătirii Președinției Consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019, potrivit site-ului Camerei Deputaților.
 
Luni, 1 iulie, Finlanda a preluat de la România președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, pe care o va exercita pe o perioadă de 6 luni, până pe 31 decembrie 2019. Potrivit paginii instituției europene, programul președinției finlandeze se axează pe patru priorități principale: consolidarea valorilor comune și a statului de drept
o UE mai competitivă și mai favorabilă incluziunii sociale; consolidarea poziției UE ca actor global în cadrul acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice; protejarea securității cetățenilor în mod cuprinzător. De asemenea, Finlanda va fi prima președinție care va integra noile priorități ale Agendei strategice 2019-2024 în lucrările Consiliului.