Pentru a nu fi acuzat de ipocrizie, precizez de la începutul acestui text că niciunde pe parcursul acestei analize nu plec de la premisa că prostituția din jurul unităților militare ar fi fost inventată de SUA.
 
Din contră, mai ales pentru cei care nu cunosc suficient de bine astfel de detalii ale istoriei militare, trebuie să amintesc că femeile au avut o participare constantă în cadrul și alături de formațiunile militare, fie pe vreme de pace, sau de război. Menționez, în primul rând, cu respect și admirație, femeile care s-au ocupat de spălătoriile militare, de bucătării și de spitale, de cele care au luat locul mamelor pentru prea tinerii porniți la război, care au îngrijit cu dragoste și dăruire pe cei răniți, pe muribunzi, sau pe cei afectați psihic de realitatea crudă și cruntă a războiului. Dar trebuie să amintesc și de prostituatele care însoțeau astfel de formațiuni cât și de cele din locurile în care militarii ajungeau și care interacționau cu militarii ce nu știau dacă a doua zi vor mai fi în viață. Trebuie, de asemenea, să amintim că, în toate orașele în care/alături de care se află unități militare, întotdeauna există un procent mai mare de femei care sunt puse de rețelele de traficanți să se prostitueze sau aleg să trăiască de pe urma prostituției.

Dacă este ceva de pus în discuție, o realitate gravă, pe de o parte incompatibilă cu vremurile și cu dezideratele actuale, pe de altă parte dovedind un dispreț copleșitor față de semenii lor, este premeditarea, acceptarea fără scrupule, implicarea în și chiar coordonarea, de la cele mai înalte niveluri ale autorităților americane, a prostituției din jurul concentrărilor militare, fie ele unități pregătite pentru luptă, sau așa-zisele „stațiuni R&R” (odihnă și recreere) dedicate „detensionării” cu prostituate, mult alcool și droguri a trupelor aflate în conflicte și zone de posibil conflict. Nu puține sunt cazurile în care ofițeri superiori ai armatei americane au intrat în mod direct în acest „biznis”.

Pe scurt, înainte de intra în câteva detalii despre ceea ce s-a întâmplat și se întâmplă în jurul bazelor americane, subiectul acestei analize se referă la:

1. Degradarea conștientă, continuă și  premeditată a femeii: autoritățile militare și civile americane au văzut întotdeauna ca un lucru normal și au promovat existența prostituției alături de bazele militare. 

Autoritățile militare americane au înclinat spre ideea că prostituția asigură o cale folositoare pentru ca soldații staționați la mii de mile de soțiile sau prietenele lor „să dea drumul aburilor”. Binele femeilor care asigură aceste oportunități de „odihnă și recreere” este rar avută în vedere: prostituția în jurul bazelor și porturilor folosite de vasele marinei militare americane  din Filipine și din Tailanda alimentează traficul de femei în toată Asia de sud-est, în timp ce condițiile și standardele de sănătate ale prostituatelor sunt cel mai adesea catastrofale.
În perioada de după război, inclusiv în Bătălia Okinawei și în timpul Războiului coreean, întreaga Okinawa a devenit un ținut al fărădelegii. Soldații americani violau femeile, amenințându-le cu armele, pe câmpuri sau pe străzi, și chiar răpindu-le din mijlocul familiile lor.

Okinawa a revenit sub administrare japoneză în 1972, dar violențele au continuat și chiar au devenit mai cronice.  Au existat violuri și tentative de viol, și abuzuri sexuale în zone publice și chiar un caz în care o locuință a fost invadată.  (Sex-crimes-and-prostitution) 

Zonele pentru comerțul cu sex s-au dezvoltat în jurul bazelor SUA din întreaga lume. Multe seamănă între ele, pline de magazine de băuturi, fast-fooduri, cabinete de tatuaj, baruri și cluburi și prostituție sub o formă sau alta. Dovezile sunt chiar la poarta bazelor în locuri ca Baumholer și Kaiseslautern în Germania, sau Kadena și Kin Town pe Okinawa. (Womens-labor-sex-work-and-u-s-military-bases-abroad/)

În timpul războiului din Indochina, senatorul SUA J. William Fulbright și corespondentul Sunday Times din Londra au susținut, independent unul de altul, că forțele americane din Vietnamul de Sud au transformat Saigonul într-un „bordel”, făcând referire la cele aproximativ 500.000 de prostituate care au servit un număr aproximativ egal de militari americani. (Preston Jones: The U.S. Military and the Growth of Prostitution in Southeast Asia. Preston Jones a servit în marina SUA din Pacific către finalul anilor 1980. El predă istoria la John Brown University.)

Acest studiu se referă la poziția diametral opusă dintre legea americană, politica publică și încurajarea militarilor, staționați în afara SUA, de a se folosi de prostituția femeilor. Atât legea americană cât și legislația internațională recunoaște că prostituția este nocivă și au promovat politici care încearcă să anihileze, controleze, sau să o limiteze. Și totuși, Statele Unite permit și încurajează în mod permanent dezvoltarea unei industrii de sex active pentru R&R  în zonele care înconjoară bazele militare americane. Acest comportament violează nu numai legea americană și pe cea internațională, dar, de asemenea, noțiunile de demnitate umană și bazele susținerii familiei.”
În Vietnam, bordelurile ridicate pe terenurile bazelor americane, „au fost construite prin decizia unui comandant de divizie, un general cu două stele, și au fost sub directul control operațional al comandantului de brigadă cu rangul de general colonel ... Bordelurile din Vietnem cu existat cu aprobarea șefului Statului major al armatei, William C. Westmoreland, al ambasadei SUA din Saigon și a Pentagonului. (Emily Nyen Chang:  Engagement Abroad: Enlisted Men, U.S. MilitaryPolicy and the Sex Industry )

De exemplu, Organizația Internațională a Muncii a susținut că de departe, cel mai semnifricativ impact asupra prostituției din Filipine a fost stabilirea bazelor militare americane în această țară.

Altfel spus, personalul american staționat la (de exemplu) baza aeriană Sattahip, Tailanda, nu a adus noțiunea de prostituție în acea regiune. Dar industria bordelurilor care au fost construite lângă acea bază, în Pattaya Beach, a crescut și a rămas [datorită acesteia] unul dintre principalele centre ale industriei sexului din Asia de Est. (Preston Jones: The U.S. Military and the Growth of Prostitution in Southeast Asia)

2. Crima organizată. Faptul că aceste autorități civile și militare erau conștiente, complet la curent cu implicarea rețelelor mafiote în traficul de femei și în organizarea prostituției în respectivele amplasamente.

In Okinawa, Yakuza (mafia japoneză) deține și administrează industria prostituției. Yakuza administrează o zonă de baruri în jurul fiecărei baze militare, separată de cea a barurilor permise japonezilor și celor din Okinawa. (Emily Nyen Chang:  Engagement Abroad: Enlisted Men, U.S. MilitaryPolicy and the Sex Industry )

4. Corupție; încurajarea și aprobarea încălcării legilor și a regulamentelor militare Ofițeri de diverse niveluri din armata americană, dar și personal civil, s-au implicat direct în această „industrie”.

O amintire similară a fost împărătșită de foști militari ale bazelor din Filipine în direct, la ora de vârf, pe canalul de televiziune ABC. Ei au subliniat că ofițerii militari „au promovat cu entuziasm” prostituția în Filipine, unii dintre ei fiind ei înșiși proprietari de cluburi și de femei. (Emily Nyen Chang:  Engagement Abroad: Enlisted Men, U.S. MilitaryPolicy and the Sex Industry )

5. Pedofilie masivă la nivel planetar: majoritatea covârșitoare a acestor prostituate au fost/sunt introduse pe piață când erau/sunt încă minore

Cu adevărat, minorii folosiți ca prostituate în Asia de Sud-Est erau atât de obișnuiți încât o carte de călătorii a unui portavion american, publicată în 1989, includea fără nicio reținere o imagine a unei prostituate tailandeze foarte tinere, probabil de circa 15 ani, pozând foarte provocator sexual. Prin 1999, un rezident tailandez din Pattaya Beach își exprima nedumerirea că ofițerii marinei americane cu făceau nimic  pentru a opri marinarii să plătească minore pentru sex. Este probabil că foarte multe, dacă nu chiar toate prostituatele sudest-asiatice, folosite de personalul militar al SUA în timpul conflictului din Vietnam și, mai târziu, în porturile din Tailanda și în jurul insdtalațiilor americane din Filipine erau minore. ( The U.S. Military and the Growth of Prostitution in Southeast Asia)

Prin deșertul de minciună, cenușă și moarte al „Imperiului”

Majoritatea aspectelor relevate mai sus se înscriu între delictele penale, uneori grave, condamnabile atât sub incidența legislației internaționale cât și a celei americane. Și totuși, probabil niciun american, militar sau civil, nu a fost vreodată pedepsit.

Ceea ce este de constatat, de înțeles, de memorat și de folosit de fiecare dintre noi, pentru a cuprinde realitatea lumii în care trăim, este minciuna, falsitatea, dubla măsură (pedepsesc, sub acuzația de hărțurire sexuală, adresarea mai familiară a unui bărbat față de o femeie, dar acceptă și chiar se implicăm în crima organizată alături de rețelele mafiote), fățărnicia, ipocrizia, ticăloșia, disprețul ucigător față de semeni, al acestor elite – pentru că, în final, aici nu este vorba numai despre conducerea armatei americane, ci și despre tot establishmentul statului american și structurile alăturate lui, plătite și sub comanda mafiei financiar-bancare globaliste. Este vorba despre distanța cosmică dintre prezentarea și pretențiile americane de națiune superioară, de statul democratic cel mai avansat, dedicat binelui omului acasă și în lume, și pretenția ca în baza acestor calități SUA să decidă ce e bine și ce e rău și să împartă, nu bunăstarea popoarelor supuse, ci distrugerea morală și moartea. (Evident că  mă refer aici și la nesfârșitele și tot mai multele războaie americane în care este atacat un stat pentru că, de exemplu, ar avea arme de distrugere în masă, ceea ce s-a dovedit o minciună, sau pentru că un regim ar fi omorât câteva zeci sau sute de opozanți, intervențiile, precum cele din Irak și Siria aducând peste țările respective beneficiile a peste 2,5 milioane de morți, de câteva ori mai mulți răniți, și tot de câteva ori mai mulți refugiați). Și nu este vorba doar de mentalitatea unor membri ai elitelor americane (și mai general, occidentale), ci chiar de o cultură de masă cu aceste caracteristici. După cum remarca, într-un articol recent, Anu Bhagwati, directorul executiv al „Service Women’s Action Network”: 

Este de asemenea o cultură care conduce la sexism și la degradarea femeilor. La bazele din străinătate, exploatarea comercială a femeilor explodează în jurul lor, femeile fiind victimele traficanților. Nu te poți aștepta ca o femeie să fie tratată ca un seamăn egal, când, în același timp tu, ca soldat tânăr ești încurajat să exploatezi femeile din afara bazei. 

Este vorba despre imperiul american, „instransigentul observator” al respectării drepturilor omului, care urechează România an de an pentru, presupuse, astfel de încălcări (în cazul minorităților, cu preponderență a celor sexuale, cum ar fi neacceptarea completă de legislației prohomosexualitate), care își arogă dreptul de a da lecții, comenzi, foi de drum instituțiilor românești, începând cu guvernul, care impune, pentru, pasămite, a ne apăra, risipirea unor sume exorbitante pe cumpărarea de armament, care impune din „grijă pentru piața liberă” cedarea necondiționată a resurselor naturale românești către companiile americane, și care a exploatat și exploatează indirect și direct zeci de milioane de femei din lumea întreagă în, probabil cea mai înjositoare sclavie, sau care are la activ zeci de milioane de morți, în războaiele de agresiune din secolul 20.

Un val uriaș de violuri și alte agresiuni sexuale în chiar armata americană

Pentru a înțelege mai bine ceea ce se petrece în jurul bazelor americane să vedem puțin ce se petrece în interiorul acestora.

În anii din urmă, acuzații privind răspândirea infracțiunilor sexuale au urmărit armata SUA. Un sondaj al Pentagonului estima că 26.000 de militari au fost agresați sexual în 2012, deși numai una din 10 victime (deci circa 2600, n.n.)  au raportat agresiunea. In 2013, numărul personalului care a raportat astfel de incidente a crescut la 5.518 și anul trecut a atins aproape 6.000. (popularmilitary.com/u-s-militarys-long-history-prostitution/)

Nu am cercetat situația secolului trecut, dar în acesta recordul agresiunilor sexuale în interiorul armatei îl deține anul 2006 cu o estimare de circa 34.000 de cazuri. După o scădere către 2016, an estimat la 14.900 de incidente, cercetarea Pentagonului din 2018 a relevat din nou o creștere a acestora la 20.500. Cel mai atacat segment de vârstă este cel al femeilor între 17 și 24 de ani, segment cu creștere semnificativă a atacurilor sexuale. Un alt element important evidențiat de cercetarea respectivă este asocierea acestor acte de agresiune cu alcoolul în 62 % dintre cele mai serioase agresiuni. (https://edition.cnn.com/2019/05/02/politics/us-military-sexual-assault-report/index.html).

Dacă, an de an, sunt agresați sexual zeci de mii de membri ai armatei SUA (femei, dar și bărbați) la ce ne putem aștepta de la militarii americani, sosiți în postura de personaje aproape intangibile, de „descendență superioară” dintr-o civilizație „superioară”, cu venituri uriașe în raport cu localnicii din statele în care sunt amplasate aceste baze?

Va urma.