Discursurile lui Donald Trump au fost considerate încă din primele zile ale campaniei o sabie cu două tăișuri. Mai ales în subiecte sensibile precum avortul, pe care contracandidata sa, apărătoare a drepturilor femeilor și susținătoare a celor de la Planned Parenthood, l-a speculat la maximum. În seria luărilor de poziție ale lui Trump figurează și o scrisoare, publicată de cotidianul  Washington Examiner la 23 ianuarie sub titlul "Viziunea mea asupra unei culturi a vieții", text ignorat complet de presa occidentală.

Acesta este textul scris de  Donald Trump înainte de alegerea sa ca președinte al SUA.

"Permiteți-mi să fiu clar. Eu sunt pentru dreptul la viață. Aceasta este poziția mea, cu excepția cazurilor de viol, incest sau când în pericol este viața mamei. Nu am gândit așa mereu, dar o experiență personală extrem de semnificativă m-a făcut să reconsider darul prețios care este viața. Episodul este cunoscut și nu mă voi apleca din nou asupra lui. De aceea doresc să reafirm că ceea ce scriu acum, în acest text, în ceea ce privește viața și cultura vieții, este chiar în ziua în care se împlinesc 43 de ani de la cazul Roe vs Wade.

Eu sunt constructor. Iar pentru a construi ai nevoie de o metodă. E nevoie de o serie de reguli, în care ingineria este cea mai importantă. Rlegulile de asambl are a structurilor sunt foarte rigide, așa cum sunt li regulile fizicii. Regulile au trecut cu bine proba timpului și astfel au devenit modul de asamblare a structurilor clădirilor care durează peste ani și care pot fi admirate.
 
Statele Unite, în epoca lor de glorie, au urmat un cumul de reguli care funcționează încă de la începuturi. Iar una din aceste reguli este aceea că noi, ca americani, onorăm viața și asta am facut încă de când părinții noștri fondatori au decis să facă din viață primul și cel mai important dintre drepturile noastre 'inalienabile'. (În preambulul Declarației de Independență din 1776 se spune: Subliniem că aceste adevăruri sunt evidente:că toți oamenii sunt creați egali, că sunt dotați de Creatorul lor cu drepturi inalienabile, printre care Viața, Libertatea și urmărirea Fericirii". - n.r)

Cu timpul însă, cultura vieții acestei țări a început să alunece spre o cultură a morții. Poate cea mai decisivă dovadă este că, în sentința publică pronunțată de Curtea Supremă în cazul Roe vs Wade, în urmă cu 43 de ani, se poate spune acum că 50 de milioane de americani (n.r. numărul avorturilor care s-au făcut în SUA după această sentință și până în prezent) nu au avut posibilitatea de a se bucura de oportunitățile pe care le oferă țara noastră. Că nu au avut posibilitatea de a deveni medici, muzicieni, agricultori, profesori, soți, tați, fii și fiice. Nu au avut posibilitatea de a contribui cu propriile talente, propriile vieți și propriile sentimente și pasiuni la țesutul acestei țări. Lipsesc și NE lipsesc.
 
În 1973, Curtea Supremă a fundamentat acea sentință imaginând drepturi și libertăți care nu există în Constituția Americii. Dacă luăm de bune cuvintele acelui tribunal, cum că avortul ar fi o chestiune de privacy, ar trebui atunci să concluzionăm că banul privat este cel care trebuie să finanțeze această alegere și nu jumătatea de miliard de dolari vărsat în fiecare an de Congresul federal către cei care practică avorturile. Finanțarea publică a celor care practică avorturile este nu doar o insultă a conștiinței persoanelor, ci și un afront adus guvernului.

În plus, ca și cum folosirea de banilor contribuabililor pentru a înlesni această alunecare spre cultura morții nu ar fi fost deajuns, sentința din 1973 a devenit o piatră de căpătâi pentru a demonstra disprețul total pe care l-a avut acel tribunal față de federalism și de cel al Zecelea Amendament.
Cazul Roe vs Wade a oferit Curții Supreme o scuză pentru a demonta deciziile luate de adunările legislative ale diverselor State ale Uniunii și votul dat de oameni. Sentința din cazul Roe Vs Wade a devenit, așadar, doar al nu știu câtele exemplu al prăpastiei dintre popor și guvern.
 
Suntem în plină fierbere politică ce va duce la alegerea unui nou președinte. Cetățenii acestei țări vor avea posibilitatea de a vota pentru candidatul care reprezintă viziunea lor asupra lumii. Sper că că vor alege constructorul, omul care are capacitatea de a imagina măreția acestei națiuni.
 
Viitorul președinte va trebui să urmeze principiile care funcționează cel mai bine și care întăresc venerația pe care o au americanii față de viață. Cultura vieții este mult prea importantă pentru a se lăsa eclipsată de conveniențe și de corectitudinea politică. Și numai conservând cultura vieții vorm putea face ȘI MAI MARI STATELE UNITE".

De amintit că, la 22 ianuarie 1973, prin sentința „Roe vs Wade”, Curtea Supremă a SUA a declarat neconstituțională legea texană care interzicea avortul. Din sentință reieșea că cea mai mare parte din legile împotriva avortului din SUA încălcau "dreptul la privacy" garantat de cel de-al Paisprezecelea Amendament al Constituției. Această decizie a răsturnat toate legile statale și federale ce interziceau sau restrângeau posibilitatea de a avorta în împrejurări bine determinate. Curtea a stabilit astfel posibilitatea de a avorta în timpul primului trimestru de sarcină (termen ce a fost stabilit în mod convențional) pentru orice motiv și, în caz de pericol pentru sănătatea femeii, chiar și dincolo de această limită.