ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Ankara a acuzat Washingtonul de „exploatarea istoriei” prin mijloace politice, după ce Camera Reprezentanților a aprobat două proiecte de lege prin care recunosc Genocidul Armean din 1915 și prin care se cer noi sancțiuni împotriva aliatului său NATO.

În cursul zilei de marți, Camera Reprezentanților din SUA a votat copleșitor în favoarea adoptării unei rezoluții istorice de recunoaștere a Genocidului Armean, comis de Turcia. Evoluția survine la 96 de ani de la fondarea Republicii Turce.

Un alt „cadou” major pentru președintele Recep Erdogan - Camera a votat în mod covârșitor în favoarea unui proiect de lege privind sancțiuni care ar urma să fie aplicate Turciei. Dacă va deveni lege, proiectul ar zdrobi economia Turciei și ar viza activitățile financiare ale lui Recep Erdogan personal - din cauza controversatei sale incursiuni militare în nordul Siriei.

În Turcia, recunoașterea Genocidului Armean este ilegală, iar numeroși jurnaliști - majoritatea armeni - care au făcut imprudența să o facă, au ajuns în închisoare doar pentru că au scris despre genocidul comis de turci la începutul secolului.

Ministerul turc al Afacerilor Externe a condamnat rapid rezoluția, H.R.296, respingând-o drept o „amăgire” a „grupului de lobby și a grupurilor armene anti-turcești” subliniind că va servi doar la deteriorarea și mai mult a relațiilor cu SUA.

Măsura recunoaște uciderea sistematică a 1,5 milioane de armeni de către forțele militare turce ale Imperiului Otoman din 1915 până în 1923. Recunoaște și alte grupuri creștine exterminate de forțele musulmane turce, inclusiv „greci, asirieni, caldei, sirieni, maroniți și alți creștini ", conform textului rezoluției.

În ceea ce privește Siria, votul cu privire la sancțiunile care să fie aplicate Turciei a fost gândit ca mustrare nu numai pentru Erdogan și atacurile pe care le-a comandat împotriva kurzilor, ci și pentru Trump, după recentul acord de încetare a focului mediat de Mike Pence, și față de retragerea trupelor americane din zonele de frontieră, pe care Donald Trump a încercat să o vândă publicului ca o mare evoluție către pace.

Legăturile dintre cei doi aliați NATO au avut de suferit în ultimele săptămâni în timpul intervențiilor din Siria, unde Washingtonul menține o ocupație ilegală a câmpurilor petroliere și a stat ani la rând de partea milițiilor kurde, pe care Ankara le acuză de terorism. O operațiune turcă lansată la începutul acestei luni pentru a-i îndepărta pe luptătorii kurzi de la granița dintre Siria și Turcia a stârnit un protest intens din partea parlamentarilor americani, care l-au acuzat pe președintele Donald Trump că „a trădat” aliații SUA.