Guvernul Federației Ruse a decis să dea publicității și să fie expus de Arhiva Federală protocolul secret al pactului Ribbentrop-Molotov, care împărțea sferele de influență în Europa între Germania nazistă și URSS peste granițele României, Poloniei, Finlandei și Statelor Baltice, pe fondul împlinirii a 80 de ani de la data de 23 august 1939, când a fost semnat documentul la Moscova, relatează Agerpres.

Uniunea Sovietică și Germania „... au discutat în deplină confidențialitate chestiunea delimitării sferelor de interese de ambele părți ale Europei de Est”, semnalează documentul expus în aceste zile în capitala rusă.

Documentul cuprinde trei clauze: împărțirea Finlandei și a celor trei state baltice (Lituania, Letonia, Estonia), o clauză privind Polonia, ce prevede inclusiv posibila ei dispariție ca stat independent, și una privind Nordul Bucovinei și teritoriul dintre Prut și Nistru din componența Regatului României.

Conform surselor istorice, Germania și-a declarat totalul dezinteres față de Basarabia, dorită de U.R.S.S., și astfel nu a avut obiecții față de eventuale modificări ale graniței României în favoarea Uniunii Sovietice.

Președintele Vladimir Putin și-a exprimat opinia că Stalin s-a văzut obligat să încheie pactul cu diavolul, adică cu Hitler, după ce Anglia și Franța au refuzat să formeze o coaliție antinazistă. Conform acestei versiuni, URSS a semnat pactul pentru a-și garanta securitatea, întrucât nu era pregătită să facă față armatei germane, încercând astfel doar să câștige timp. Aceasta este și poziția susținută de istoriografia oficială rusă, în ciuda faptului că, după ce Germania a invadat Polonia pe 1 septembrie 1939, Armata Roșie a făcut același lucru două săptămâni mai târziu.

„Dacă nu am fi semnat acel acord (...) nu am fi reușit să obținem 2-3 luni de rezistență eroică a Armatei Roșii, nu am fi putut să ne evacuăm întreprinderile către est, nu am mai fi avut timp să ne transferăm diviziile siberiene pentru a apăra capitala”, susține fostul ministru rus al Apărării, Serghei Ivanov.

El reia poziția conform căreia războiul a fost provocat nu de pactul încheiat de Viaceslav Molotov și Joachim von Ribbentrop, în prezența lui Stalin, ci de hotărârea englezilor și francezilor de a-i preda Cehoslovacia lui Hitler prin Acordul de la Munchen din 1938.

Conform versiunii sovieticilor, războiul a început oficial odată cu invazia germană a URSS de la 22 iunie 1941, deși URSS s-a folosit de pactul Ribbentrop-Molotov pentru a invada Finlanda în noiembrie 1939, pentru a ocupa Basarabia și a instala guverne marionetă în statele baltice, precum și pentru a ucide 22.000 de militari polonezi la Katyn între 1940 și 1941.

Însă mulți istorici ruși consideră că Stalin nu doar că nu a câștigat timp prin semnarea acestui pact, dar nici nu a reușit să pregătească armata pentru o posibilă agresiune germană, după ce în 1937 epurase aproape în întregime corpul de ofițeri superiori, respectiv generalii și comandanții de divizii.

Istorici occidentali, inclusiv germani, condamnă pactul, estimând că Stalin, disperat fiind să evite un război, i-a dat aripi celui de-al Treilea Reich să transforme în realitate visul de a-și extinde „spațiul vital”.