Republica Srpska (entitatea sârbă din Bosnia-Herțegovina – n.r.) se va alătura plângerii formulate împotriva statelor NATO care sunt acuzate de provocarea unei catastrofe umanitare și de mediu în timpul și după bombardarea acestei republici cu proiectile cu uraniu sărăcit. O plângere similară a fost pregătită, exact din aceleași motive, anul acesta, și de Serbia, scrie ediția de luni a publicației „Glas Srpske” din Banjaluka, citată de Rador.

Procesul se va baza pe șase hotărâri judecătorești definitive ale instanțelor din Italia, care au stabilit o legătură între îmbolnăvirile de cancer și șederea soldaților italieni în Bosnia-Herțegovina și Kosovo -Metohija, zone în care statele membre NATO au aruncat bombe cu uraniu sărăcit.

Sârbii acuză NATO  că  folosit bombe cu uraniu sărăcit în timpul campaniei de bombardare a fostei Iugoslavii, în 1999.

Belgradul a decis că o echipă internațională de experți în științe juridice îi va reprezenta pe sârbii care suferă de cancer ca urmare a utilizării uraniului sărăcit. Echipa este formată din 26 de experți internaționali din Germania, Franța, Italia, Rusia, China, Marea Britanie și Turcia.

În martie 1999, NATO a lansat bombardamente aeriene asupra infrastructurii militare sârbe. Rachetele de croazieră și cu rază lungă au fost folosite pentru a doborî obiective de înaltă apărare, cum ar fi instalații strategice din Belgrad și Priștina.  Intervenția militară a NATO în Kosovo a reprezentat o încălcare a dreptului internațional, deoarece nu a avut susținerea Consiliului de Securitate al ONU.