ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Reuniunea comisiei NATO-Ucraina la nivel de miniștri de Externe nu a putut avea loc,  pentru a treia oară consecutiv, iar reuniunea la nivel înalt din iulie stă și ea sub semnul incertitudinii. Și asta după ce Ungaria a decis să protesteze astfel împotriva legii învățământului adoptată de Ucraina în toamna anului trecut, anunță agenția Unian.info.

Ungaria continuă să exercite presiuni asupra Kievului până când regimul de la Kiev va modifica prevederile legii învățământului, adoptată în toamna anului trecut. Controversata lege a educației, care afectează și românii din Ucraina, limitează drastic drepturile minorităților etnice de a studia în limbile lor naționale. Budapesta a afrimat, în repetate rânduri, că această lege contravine Constituției ucrainene și obligațiilor internaționale asumate de Kiev.

Ministrul Afacerilor Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a declarat încă de la promugarea legii de către președintele Poroșenko că țara sa „va renunța la orice sprijin acordat Ucrainei în aspirațiile de integrare atât timp cât aceasta va încălca normele și standarde europene și internaționale”.

La sfârșitul lunii martie, acesta a anunțat că Budapesta intenționează să blocheze participarea liderului ucrainean, Petro Poroșenko, la summitul NATO din iulie.

Prin noua lege, Ucraina a încălcat legislația europeană și internațională și mai multe acorduri bilaterale, inclusiv Tratatul de bază dintre Budapesta și Kiev, a menționat ministrul de externe ungar, care le-a cerut autorităților ucrainene să pună în practică recomandările Comisiei de la Veneția, care a cerut Kievului să elimine prevederile controversate ale legii.

Noua Lege a Educației introduce sistemul de 12 clase în Ucraina și extinde utilizarea limbii ucrainene în sfera educației, și anume ca în licee și facultăți să se predea doar în ucraineană, iar educația în limbile minorităților să fie disponibilă doar în grădinițe și școli primare, clasele I-IV.
 
Românii din Ucraina vor avea și ei de suferit de pe urma acestei legi, dar autoritățile de la București s-au manifestat destul de timid până acum.