ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Recep Tayyip Erdogan a inaugurat, sâmbătă, o moschee în Statele Unite, doar unul dintre proiectele Turciei de construcție a unor lăcașuri de cult musulmane, din Balcani până în Haiti, inclusiv în România, relatează Les Echos, care apreciază că Ankara încearcă să își extindă influența prin diplomația religiei, demers ce amintește de epoca Imperiului Otoman.

Ankara a alocat 110 milioane de dolari pentru moscheea din Maryland, care are două minarete și este inspirată din stilul arhitectural otoman din secolul al XVI-lea, potrivit news.ro. De altfel, președintele Recep Tayyip Erdogan nu a ascuns niciodată că este un admirator al tuturor aspectelor acelei perioade și că vrea să refacă măreția de atunci a Turciei. În aceste condiții, islamul face parte integrală a proiectului său politic și cultural.

Astfel, construcția și renovarea de moschei în străinătate a luat amploare pentru Guvernul de la Ankara din 2002, când au ajuns la putere islamo-conservatorii lui Erdogan. La început, proiectele au vizat teritoriile controlate în trecut de Imperiul Otoman, precum Balcanii, unde moștenirea turcă este încă pregnantă.

După Bosnia, țară cu care Turcia are relații foarte strânse, președintele turc a pus, în 2015, piatra de temelie a unei moschei gigantice la Tirana, în capitala Albaniei.

"Turcia consideră că are o responsabilitate față de musulmanii sunniți, și nu numai față de cei din fostele teritorii ale Imperiului Otoman”, consideră directorul Institutului francez pentru Studii Anatoliene (IFEA), Jean-Francois Perouse.

Potrivit specialistului, coautor al volumului "Erdogan, noul părinte al Turciei?”, această diplomație religioasa provine din "ideea puterii blânde”: un concept din relațiile internaționale care stipulează că puterea unei țări ține în egală măsură de imaginea sa, de cultura sau de comportamentul său exemplar, și de capacitatea militară și economică.

De altfel, lui Recep Tayyip Erdogan îi place să laude "modelul turc”, un amestec de liberalism economic, democrație și conservatorism religios. Acest model a stârnit, la început, un oarecare interes, însă tot mai mulți sunt îngrijorați de derivele autoritare ale președintelui turc, precum și de politica sa ambivalentă față de Siria.

Cu toate acestea, în pofida rateurilor diplomatice ale Turciei, construcția moscheilor în străinătate se accelerează, iar Ankara susține că încearcă astfel să promoveze un islam moderat. Premierul Ahmet Davutoglu, arhitectul așa-numitei politici "neo-otomane” desfășurate de Turcia în anii 2000, a subliniat că islamul promovat de țara sa este un "antidot” pentru valorile radicale promovate de Statul Islamic.

Consecința este că bugetul Ministerului pentru Afaceri Religioase, ce include un departament care supraveghează construcția de moschei în străinătate, a primit în 2015 un buget de două miliarde de dolari.

"Ankara pășește, uneori, pe coji de ouă" în cazul acestor proiecte, comentează Les Echos, care oferă ca exemplu situația din România, unde populația este divizată în privința planurile de construcție, la București, a celei mai mari moschei din Europa. Semne de întrebare au apărut și în Albania în legătură cu proiectele turce.

"Politica turcă trebuie să se ajusteze pentru a nu părea arogantă”, subliniază Perouse.

După cum demonstrează și exemplul moscheei din Maryland, Turcia nu ezită să se aventureze nici în țările unde prezența musulmanilor a fost și este în continuare redusă. Astfel, proiecte de moschei sunt în curs în Haiti și în America Latină. Mulți ar putea considera acest lucru surprinzător, dar, în definitiv, președintele turc a uimit în 2014 o lume întreagă atunci când a declarat că America nu a fost descoperită de Cristofor Columb, în 1492, ci de musulmani, cu 300 de ani mai devreme, conchide Les Echos.