ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



ACTUALIZARE 25.06/ 13:13 Sprijinul pentru Erdogan a fost proporțional mai ridicat în rândul comunității turce din Germania decât în ​​Turcia. Acest lucru, alături de exploziile de bucurie din orașele germane de după victoria lui Erdogan, au atras critici, scrie Deutsche Welle.


Partidul lui Erdogan, AKP, a câștigat în Germania majoritatea absolută cu 56,3% din voturi, comparativ cu cele 42,5% din voturi cât a câștigat în total. Gokay Sofuoglu, purtătorul de cuvânt al comunității turce din Germania, a spus că puternica susținere manifestată aici pentru Erdogan s-ar putea explica prin originile imigranților care au venit în Germania în anii 1960, pentru a ajuta la reconstrucția țării după război. 

Susținătorii lui Erdogan au sărbătorit realegerea lui pe străzile din Berlin luni dimineața, fluturând drapele ale Turciei și ale Partidului său ”Dreptate și Justiție” (AKP). Ei au mers în coloane de mașini pe cunoscuta arteră comercială a orașului, Kurfuerstendamm, și au scandat ”Recep Erdogan, liderul nostru”.

La Dortmund, un jurnalist german a postat pe rețelele de socializare un videoclip cu susținătorii lui Erdogan, purtând steaguri turcești și strigând "Allahu Akbar"  și sloganuri împotriva grupării militare kurde PKK.

Marco Bülow, membru al Bundestagului, a scris pe Twitter: „Îmi pare pare rău, dar acest lucru îmi face greață”

Parlamentarul german și fostul co-lider al partidului Verzilor, Cem Özdemir, de origine turcă, a criticat însă festivitățile de pe străzile din Berlin. „Ar trebui să ne îngrijoreze pe toți. Ei ”nu doar că își celebrează dictatorul, ci își exprimă în același timp respingerea față de democrația noastră”, a spus parlamentarul.

ACTUALIZARE 23:19 Recep Tayyip Erdogan, susținut de Partidul Dreptății și Dezvoltării (AKP, dreapta/conservator), a obținut 52,6% din voturi, arată rezultatele anunțate după numărarea a 96% din buletinele de vot.

Principalul adversar al lui Recep Erdogan, Muharrem Ince, unul dintre liderii Partidului Popular Republican (CHP, centru-stânga), a obținut 30,7%.

Selahattin Demirtas a obținut 8,04%, iar Meral Aksener 7,43%.

Recep Erdogan și-a proclamat victoria, afirmând că rezultatul este expresia puterii democrației turce.

În schimb, Muharrem Ince a denunțat nereguli electorale, semnalând că nu au fost numărate toate buletinele de vot. El le-a cerut observatorilor trimiși de partidul său să nu părăsească secțiile de votare.

Alianța Populară - alcătuită din formațiunea lui Recep Erdogan, Partidul Dreptății și Dezvoltării (AKP, dreapta/conservator), și Mișcarea Naționalistă (MHP, dreapta) - se clasează pe primul loc în scrutinul parlamentar, cu 53,7% din voturi. Pe locul al doilea se poziționează coaliția formată de Partidul Popular Republican (CHP, centru-stânga) cu formațiunile IYI, SP și Partidul Democrat, obținând 34%, anunță agenția de presă Anadolu.

Prezența la urne a fost de 87%.

Peste 56 de milioane de cetățeni turci au fost chemați duminică la urne în scrutinul prezidențial și parlamentar anticipat din Turcia, organizat în contextul în care președintele Recep Tayyip Erdogan vrea consolidarea puterii, după modificarea Constituției. Recep Tayyip Erdogan va implementa noul sistem constituțional prezidențial, eliminând postul de prim-ministru și centralizând puterea prin  funcția de președinte.

Știrea inițială

Alegerile, care erau inițial programate pentru noiembrie 2019, au fost devansate la cererea liderului turc, informează Mediafax.

Peste 180.000 de secții de vot s-au deschis la ora 08.00 (05.00 GMT) și se vor închide la 17.00 (14.00 GMT).

Dacă nici un candidat nu obține duminică peste 50% din voturi, un al doilea tur, va avea loc pe 8 iulie.

Alegerile prezidențiale și parlamentare anticipate din Turcia au loc în contextul în care președintele Recep Tayyip Erdogan vrea consolidarea puterii, după modificarea Constituției.  Conform noilor schimbări, puterea se va centraliza în persoana președintelui, prim-ministrul fiind eliminat.

Printre contracandidații lui Erdogan se numără Muharrem Ince, din cadrul Partidului Popular Republican (CHP), fostul lider prokurd Selahattin Demirtas, aflat în detenție, și fostul ministru de Interne Meral Aksener, din cadrul formațiunii politice Iyi. Dacă niciun candidat nu va obține majoritate în scrutinul prezidențial, pe 8 iulie va avea loc turul al doilea.

În urma loviturii de stat eșuate din luna iulie 2016, autoritățile turce au arestat peste 50.000 de persoane, iar 140.000 de funcționari publici și militari au fost suspendați din funcții ori demiși. Multe din persoanele vizate de anchete sunt suspectate că ar avea legătură cu Fethullah Gulen, un cleric musulman acuzat de Ankara că ar fi orchestrat tentativa de lovitură de stat militară.