În timp ce autoritățile franceze consideră că incendiul care a distrus acoperișul catedralei Notre Dame, care datează de 850 de ani a fost accidental, presa se concentrează în acest ore asupra valului de atacuri asupra simbolurilor creștine din Europa. Dar care, de cele mai multe ori, sunt trecute sub tăcere.

Aproximativ 2.000 de lăcașuri creștine din Franța au fost profanate în ultimii doi ani, potrivit poliției. În Germania, patru astfel de incidente au avut loc luna trecută.

Unii politicieni francezi au atribuit aceste profanări, care ar fi mai mult de două pe zi, „secularismului militant”.

Dar, în majoritatea atacurilor din întreaga Europă, scrie Raymond Ibrahim pentru „Gatestone Institute”, „autoritățile și mass-media împiedică identificarea vandalilor”. „În acele rare situații când identitatea musulmană (sau a „migrantului”) a profanatorului este făcută publică, autorii acestor sacrilegii sunt imediat „spălați” de presă, fiind prezentați ca persoane care au probleme de sănătate mintală”, scrie Raymond Ibrahim.

În sprijinul  afirmațiilor sale, autorul citează o analiză făcută de site-ul german PI News care a constatat: „Aproape nimeni nu scrie și nu vorbește despre atacurile din ce in ce mai multe asupra simbolurilor creștine. Este o tăcere elocventă atât în ​​Franța, cât și în Germania, în privința scandalului profanărilor, dar și în ceea ce privește originea făptașilor”. De asemenea, susțin ziariștii de la site-ul german, autoritățile evită, cu orice preț, să acuze imigranții.
„Nu autorii acestor profanări sunt în pericol de a fi ostracizați, ci cei care îndrăznesc să asocieze profanarea simbolurilor creștine cu importul de imigranți. Ei sunt cei care sunt acuzați de ură, de promovarea discursului urii  și de rasism”.

Cu doar nouă zile înainte de incendiul de la Notre Dame, tabloidul britanic The Sun scria că poliția franceză a înregistrat  875 atacuri asupra simbolurilor creștine în 2018 și 1.045 în 2017.

Ibrahim, autor al cărții ”Sabia și iataganul, Patruzeci de secole de război între Islam și Vest”, este senior editor la Gatestone Institute și membru al Forumului pentru Orientul Mijlociu.

„Ajunge cu acest cod al tăcerii

Atacurile asupra bisericilor au inclus incendierea bisericii Saint-Sulpice din Paris, aruncarea unor fecale umane pe zidurile bisericii Notre-Dame-des-Enfacts din Nimes și vandalizarea orgii de la bazilica Saint-Denis, de lângă Paris.

După incendiul de la Saint-Sulpice, liderul partidului republican din Franța, Laurent Wauquiez, a acuzat mass-media că nu a acordat suficientă atenție acestui act de profanare. „Saint-Sulpice nu este doar o biserică, ci și o parte din ceea ce suntem. Ajunge cu acest cod al tăcerii”, a spus Wauquiez, în timp ce membri ai opoziției au cerut o investigație parlamentară cu privire la actele anti-creștine.

PI News scrie că și în Germania, „există un război înfiorător împotriva a tot ceea ce simbolizează creștinismul: atacuri asupra crucilor de pe vârful munților, statui profanate pe marginea drumului, biserici vandalizate, și, mai nou și cimitire. 

Ibrahim scrie că informațiile publicate de site-ul german oferă un indiciu despre cine se află în spatele atacurilor.

„Crucile sunt rupte, altarele sunt distruse, bibliotecile incendiate, cristelnițele sunt răsturnate, iar ușile bisericilor mânjite cu expresii islamice precum „Allahu Akbar”. Ibrahim citează o informație aparută în noiembrie 2017 pe un site german, potrivit căreia numai în Alpi și Bavaria, în jur de 200 de biserici au fost atacate, iar mulți dintre făptași sunt „tineri cu un background migraționist”.

În altă parte, notează Ibrahim, sunt descriși ca "tineri islamiști".
El citează un raport din noiembrie 2017 realizat de un site german, potrivit căruia numai în Alpi și Bavaria, în jur de 200 de biserici au fost atacate, iar mulți dintre făptași sunt "tineri care se confruntă cu migrație".

În altă sursă germană, notează Ibrahim, aceștia sunt descriși drept „tineri islamiști”, subliniind că în regiunile europene cu populații musulmane mari „se pare că există o creștere concomitentă a atacurilor asupra bisericilor și a simbolurilor creștine”.