Comisia Europeană elaborează propuneri prin care dorește ca în viitorul cadru financiar multianual al UE acordarea fondurilor europene să fie condiționată de existența unor sisteme judiciare independente în statele beneficiare nete de fonduri ale UE, inițiativă ce riscă să provoace noi tensiuni pe tema statului de drept între Bruxelles și țări est-europene precum Polonia sau Ungaria, scrie luni Financial Times (FT).

Dar propunerea legării statului de drept de acordarea fondurilor europene riscă să provoace noi tensiuni în special cu Polonia, după  ce Comisia Europeană a activat împotriva acestei țări Articolul 7 din Tratatul UE, care ar putea să conducă la suspendarea dreptului ei de vot în Consiliul UE, cu condiția ca toate celelalte 27 de state membre să voteze favorabil această sancțiune.

Reformele judiciare adoptate în Polonia vizează în special funcționarea tribunalelor de drept comun, a Curții Supreme, Consiliului Superior al Magistraturii și Tribunalului Constituțional, Comisia Europeană considerând aceste măsuri o încercare de subordonare a puterii judiciare în fața celei executive.

În replică, guvernul de la Varșovia susține că a întreprins această reformă pentru a pune capăt ”castei corupte” a judecătorilor care funcționează într-un sistem ineficient și au format o elită ce s-a îndepărtat de problemele cetățenilor, acuzând totodată oficialii europeni că evaluările lor pe tema reformei sistemului judiciar și a statului de drept în Polonia sunt mai degrabă politice decât juridice.

Conform publicației FT, ideea unei asemenea condiționări a fost sprijinită de comisarii europeni la o reuniune desfășurată săptămâna trecută și va fi prezentată ca parte a planurilor Bruxelles-ului de structurare a viitorului buget al UE pentru perioada 2021-2017.

Principalele state contributoare nete, precum Germania, susțin instituirea unor condiții mai dure împotriva celor beneficiare nete, cum ar fi Polonia, aceasta din urmă fiind deja în conflict cu Bruxelles-ul din cauza reformelor din sistemul judiciar și refuzului cotelor obligatorii de refugiați.

Pe de altă parte, alte țări contributoare nete, cum ar fi Austria și Olanda, refuză să-și majoreze contribuțiile la bugetul UE, care în următorul cadru financiar multianual va fi afectat de plecarea Marii Britanii, care va lăsa în acest buget un gol anual de 12-13 miliarde de euro. Comisia Europeană a propus ca jumătate din această sumă să fie compensată prin sporirea contribuțiilor statelor membre, iar cealaltă jumătate să fie tăiată din buget prin realizarea de economii, posibil printr-o reducerea a fondurilor alocate politicii de coeziune și politicii agricole comune.

Totuși, un oficial european neprecizat de FT afirmă că executivul comunitar va evita să propună reducerea fondurilor de coeziune, întrucât astfel ar putea deveni ținta criticilor că rezolvă problema bugetului pe seama țărilor celor mai sărace din Est.