ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


În vreme ce țara se află practic în război civil, o majoritate zdrobitoare din populația Franței susține încheierea celei de-a V-a Republici.

De multă vreme Europa Occidentală – presupus leagăn de civilizație, democrație și stabilitate - nu a mai fost martora unor scene atât de violente cum sunt cele care au loc acum în Franța.

Hexagonul – acolo unde s-au născut revoluțiile sângeroase – pare hotărât să realizeze în 2023 încă una.

Poporul a înțeles că situația actuală nu mai poate continua.

Potrivit unui sondaj recent, 67% dintre francezi sprijină crearea unei a VI-a Republici, cu o nouă Constituție, bazată pe un sistem parlamentar cu reprezentare proporțională, comparativ cu doar 33% care se opun unor schimbări revoluționare în sistemul politic.

 

După ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, Franța a rămas singura țară care nu are o formă de reprezentare proporțională.

Sistemul francez face mult mai dificilă afirmarea partidelor care se află în afara curentului politic principal.

Ceea ce, spun observatorii, a avut drept rezultat faptul că milioane de francezi se simt nereprezentați de pătura politică și consideră că votul lor este inutil.

O trecere la reprezentarea proporțională ar însemna foarte probabil o sporire a puterii liderilor din cele două flancuri politice – Jean-Luc Mélenchon pe stânga și Marine Le Pen pe dreapta.

 

Nu e nici o mirare așadar că ambii susțin o astfel de reformă politică. 

Franța este practic în stare de insurecție din 2018 încoace, când a început mișcarea Vestelor Galbene.

În aprilie, Emmanuel Macron a implorat poporul să îi acorde o perioadă de grație de 100 de zile pentru a-și pune în practică reformele și a recâștiga încrederea populației, după săptămâni întregi de revolte împotriva majorării vârstei de pensionare.

Tocmai când manifestațiile sindicale se mai liniștiseră, împușcarea de către poliție a unui adolescent imigrant a aruncat gaz peste focul care mocnea.

Actualele violențe sunt comparabile cu cele din vara lui 2020, izbucnite în Statele Unite după moartea lui George Floyd.

Par croite după același tipar.

Până în prezent, costurile violențelor sunt astronomice: peste 1000 de clădiri arse, 5.600 de vehicule distruse și peste 3.300 de persoane arestate.

Nota de plată a fost estimată la 1,2 miliarde de euro.

Iar violențele nu dau semne că s-ar calma.

A V-a Republică, inaugurată de Charles de Gaulle pe 4 octombrie 1958, este a doua cea mai lungă din istoria Franței, durând de 65 de ani.

Cea mai lungă a fost a III-a Republică, formată după căderea împăratului Napoleon al III-lea în 1870, care a durat până în 1940.

Emmanuel Macron, principalul vinovat de imigrația masivă care sufocă identitatea și cultura franceză, se află acum la cel de-al doilea mandat prezidențial care ar urma să se sfârșească în 2027.

Este însă greu de crezut că Macron îl va duce până la capăt.