Virusologul german Hendrik Streek, profesor la Universitatea din Bonn, a prezentat în data 9 aprilie în cadrul unei conferințe de presă, alături de Armin Laschet, premierul landului Renania de Nord – Westfalia, rezultatele studiului asupra pandemiei COVID-19 derulat în ultimele săptămâni în circumscripția Heinsberg, principalul focar de coronavirus din Germania. 

Rezultatele acestuia, care sunt bazate pe un eșantion reprezentativ, pot fi descrise pe scurt astfel: 15% din subiecți sunt deja imuni, valoare relevantă doar la nivel local, care nu poate fi extrapolată la nivel național. Letalitatea este estimată la 0,37%, fiind în schimb o cifră reprezentativă (spre comparație: la gripa sezonieră letalitatea este de 0,1-0,2%). În plus, aplicarea unor măsuri de igienă și adoptarea unui comportament corespunzător pot reduce semnificativ concentrația de virus în cazul contactării unei infecții, fapt care duce de regulă la forme ușoare ale bolii, spre deosebire de evenimentele cu numeroși participanți aflați la distanțe mici și care pot constitui veritabile „bombe epidemiologice”.

Aceste rezultate sunt de natură să ne ofere o perspectivă mai obiectivă asupra gravității reale a COVID-19 și ar putea constitui o bază pentru viitoare decizii de natură politică, menite să ridice într-un mod etapizat restricțiile impuse întregii societăți.

Prezentăm mai jos traducerea integrală a materialului publicat cu această ocazie. Între timp a început o campanie de torpilare mediatică a rezultatelor sale, bazată pe insinuări și presupuneri. E adusă în discuție posibila imprecizie ale testelor (dar cum stăm atunci cu cifrele cazurilor anunțate oficial?), faptul că ar fi vorba de rezultate parțiale (deși cifra de 200 de familii pe care sunt bazate acestea, reprezentând jumătate din datele totale, se încadrează în standardele OMS care recomandă un eșantion între 100-300 de familii) sau se insiunează că ar fi vorba de interese de natură ocultă, dat fiind că acest studiu este promovat pe facebook și instagram de o firmă de PR, deși aceasta și-a motivat acțiunea prin gradul ridicat de interes public pe care îl prezintă rezultatele cercetării.
Dat fiind că materialul original a fost șters din locul unde fusese publicat inițial și mutat în altă parte, unde nu se știe cât va rămâne, îl postăm și aici (redacția).
*
Rezultate preliminare și concluziile studiului de tip „case-cluster” asupra COVID-19 în comuna Gangelt 

Prof. Dr. Hendrik Streek (Institutul pentru Virusologie)
Prof. Dr. Gunther Hartmann (Institutul pentru Chimie Clinică și Farmacologie Clinică, director al Clusterului de Excelență ImmunoSensation)
Prof. Dr. Martin Exner (Institutul pentru Igienă și Sănătate Publică)
Prof. Dr. Matthias Schmid (Institutul pentru Biometrie Medicală, Informatică și Epidemiologie)
Clinica Universitară Bonn,
Bonn, 9 aprilie 2020

Context: Comuna Gangelt este una din localitățile din Germania cel mai puternic afectate de COVID-19. Se presupune că începutul răspândirii infecției este asociat cu sărbătorirea carnavalului din 15 februarie 2020, în urma căruia mai multe persoane au fost testate pozitiv pentru virusul SARS-CoV2. Acest carnaval și evenimentul izbucnirii epidemiei este actualmente studiat mai amănunțit. Pentru aceasta s-a considerat un eșantion reprezentativ al comunei Gangelt (12.529 locuitori) din circumscripția Heinsberg. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă un protocol în care, în funcție de prevalența estimată, să se examineze între 100 și 300 de gospodării. Reprezentativitatea eșantionului studiat a fost realizată sub coordonarea Prof. Manfred Güllner (Forsa).

Scop: Scopul acestui studiu este determinarea numărului infectărilor trecute și actuale cu virusul SARS-CoV2 (procentajul celor infectați) din comuna Gangelt. În plus, se urmărește determinarea stadiului actual al imunizării la SARS-CoV2.

Metodologie: Au fost trimise scrisori unui număr de ca. 600 de gospodării. În total au luat parte 1000 de locuitori din ca. 400 de gospodării. Participanții au completat chestionare, s-au prelevat probe din faringe și de sânge, care au fost testate în privința prezenței anticorpilor (IgG, IgA). Această primă evaluare este bazată pe datele și concluziile rezultate din analiza a 500 de persoane.

Rezultat provizoriu: S-a constatat o imunitate existentă la ca. 14% din subiecți (anti-SARS-CoV2 IgG pozitiv, specificitatea metodei >99%). Circa 2% din persoanele analizate au prezentat o infecție curentă cu SARS-CoV2, stabilită în urma testului PCR. Rata infectărilor (actuale sau trecute) se ridică la ca. 15%. Letalitatea (case fatality rate) raportată la numărul total al celor infectați din comuna Gangelt, determinată cu datele acestui studiu (bazat pe un eșantion reprezentativ) se ridică la 0,37%. Letalitatea estimată la nivel național în Germania pe baza datelor Universității Johns Hopkins se ridică la 1,98%, adică este de peste 5 ori mai mare. Mortalitatea raportată la întreaga populație din Gangelt este estimată la 0,06%.

Concluzie preliminară: Letalitatea calculată de către Universitatea Johns Hopkins ca fiind de peste 5 ori mai mare decât acest studiu efectuat în Gangelt se explică prin diferitele mărimi de referință în privința numărului celor infectați. În Gangelt s-a analizat un eșantion reprezentativ, care îi include și pe cei asimptomatici sau cu forme ușoare [în timp ce statisticile oficiale îi includ doar pe cei testați pozitiv, care sunt mult mai puțini, ducând astfel la o cifră mai mare a letalității, n.n.]  Procentajul populației din Gangelt care a dezvoltat deja imunitate împotriva SARS-CoV2 este de ca. 15%. Aceasta înseamnă că 15% din populația din Gangelt nu se mai poate infecta cu SARS-CoV2 și că procesul constituirii unei imunități de turmă a început deja. Acest procentaj încetinește în mod corespunzător viteza răspândirii SARS-CoV2 (numărul reproductiv R în modelele epidemiologice).

Prin menținerea unor măsuri stricte de igienă este de așteptat o reducere a concentrației virusului în cazul evenimentului infectării unei persoane într-o asemenea măsură, încât evoluția bolii să fie una ușoară, ajungându-se totodată la dezvoltarea unei imunități. Aceste premise favorabile nu sunt însă date în cazul unor evenimente excepționale, cu caracter de super-spreading (ex. carnaval, bar apres-ski la Ischgl). În urma măsurilor de igienă sunt de așteptat și efecte favorabile în privința mortalității generale.

Recomandăm prin urmare în mod explicit implementarea următoarei strategii în patru faze a Societății Germane pentru Igienă Hospitalieră (DGKH). Aceasta prevede următorul model:

Faza 1.  Carantinarea întregii societăți cu scopul îngrădirii și încetinirii pandemiei și evitarea suprasolicitării structurilor critice, în special a sistemului medical.
Faza 2. Începerea ridicării carantinei cu asigurarea concomitentă a condițiilor cadru de igienă și adoptarea unui comportament corespunzător.
Faza 3. Ridicarea completă a carantinei cu păstrarea condițiilor cadru de igienă.
Faza 4. Revenirea la viața publică dinaintea pandemiei COVID-19 (status quo ante).

Remarcă: Aceste rezultate au un caracter provizoriu. Rezultatele finale ale studiului vor fi făcute publice de îndată ce vor fi disponibile.