Fondatorul unui think tank globalist comentează, într- un articol pentru Foreign Policy, despre conscințele pandemiei cu coronavirus, deplângând faptul că acest Covid-19 „ucide globalizarea așa cum o știm noi”.

Philippe Legrain, fondatorul Open Political Economy Network (OPEN), spune că răspândirea COVID-19 „a fost un cadou pentru naționaliști și protecționisti nativi.”

Coronavirusul ar putea fi „ultimul cui din sicriu pentru epoca actuală a globalizării”, deoarece „a scos la lumină dezavantajele unei integrări internaționale extinse și a oferit legitimitate restricțiilor naționale asupra comerțului la nivel global și fluxurilor de oameni”, spune Legrain. În opinia sa, criza va avea un impact de durată asupra subminării dependenței Americii de lanțurile internaționale de aprovizionare și va oferi „furaje politice pentru naționaliștii care sunt în favoarea unui protecționism mai mare și  a controalelor migrației”.

„Criza coronavirusului amenință să conducă la o lume mai puțin globalizată”, concluzionează Legrain. „Odată ce pandemia și panica vor fi încetat, cei care consideră că deschiderea față de oameni și produse din întreaga lume este, în general, un lucru bun, vor trebui să facă acest lucru într-un mod cât mai puternic și persuasiv”, aduaugă el.

Revista Foreign Policy este publicată de The Washington Post Company (acum Graham Holdings Company) și are o înclinație specială către  globalizare. 

Legrain spune, de asemenea, că faptul că pandemia de coronavirus a oferit legitimitate pentru restricțiile fluxurilor de oameni e confirmat de faptul că țări precum Rusia și Singapore, care au impus controale de frontieră puternice pentru a stopa COVID-19, în ianuarie, au scăpat de cele mai grave pandemii.
 
Criza coronavirusului ar putea marca un punct de cotitură care va determină multe companii să-și remodeleze lanțurile de aprovizionare și să investească în modele de producție mai rezistente și cu siguranță, locale.

O opțiune ar fi mutarea și diversificarea operațiunilor în alte economii asiatice, precum Vietnam sau Indonezia. U alta ar fi scurtarea lanțurilor de aprovizionare, companiile americane mutându-și producția în Mexic, iar cele europene în Europa de Est sau Turcia. O a treia ar fi investițiile în roboți și tipărire 3D.

În  cel mai recent editorial, conservatorul Pat Buchanan evidențiază și modul în care coronavirusul a servit pentru a expune punctele slabe ale globalizării. „Într-o bună zi, se va putea spune că coronavirusul a dat lovitura de grație Noii Ordini Mondiale, după o jumătate de secol de globalizare și epocii de interdependență a marilor națiuni ale lumii”, scrie Buchanan.