Șefii de stat din Grupul de la Vișegrad (V4, format din Polonia, Republica Cehă, Ungaria și Slovacia), în calitate de beneficiari ai solidarității Uniunii Europene și de reprezentanți ai societăților proeuropene, au 'dreptul și datoria' de a discuta despre ceea ce ei consideră a fi lipsurile integrării europene contemporane, a declarat joi Krzysztof Szczerski, șeful de cabinet al președintelui polonez Andrzej Duda, transmite agenția de presă PAP.

Oficialul polonez a făcut acest comentariu în contextul desfășurării joi și vineri, în Slovacia, a unui nou summit al V4.

„Unul dintre aceste lipsuri, pe care liderii celor patru țări l-au evidențiat, este interferența excesivă a instituțiilor europene în politica internă a statelor membre. De asemenea, ei au menționat situația din Ungaria și cea din Polonia drept exemple ale acestei interferențe a instituțiilor europene'', a spus Szczerski.

Potrivit oficialului polonez, această interferență este de natură exterioară Tratatului UE și face să existe o situație în care instituțiile europene își creează singure propriile competențe.

„Este ceva care face ca Europa să-și piardă fundamentul, pe care l-a avut la început, acela că orice se întâmplă în Europa se întâmplă cu acordul statelor, în numele națiunilor europene și cu respectarea alegerilor și a opiniilor lor politice'', a accentuat Krzysztof Szczerski.

Unul dintre subiectele de dispută între Varșovia și Comisia Europeană este controversata reformă a Curții Supreme poloneze.

La 2 iulie, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva Poloniei, argumentând că schimbările inițiate de Varșovia subminează principiul independenței sistemului judiciar, inclusiv inamovibilitatea magistraților, și în acest fel Polonia nu își respectă obligațiile care îi revin potrivit art.19 al Tratatului privind UE în legătură cu art.47 al Cartei Drepturilor Fundamentale a UE.

Cum răspunsul primit nu a fost satisfăcător, pe 24 septembrie Comisia Europeană a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene, o acțiune similară fiind inițiată de executivul comunitar împotriva Poloniei în decembrie 2017 după o reformă a jurisdicțiilor poloneze de drept comun.

Polonia este vizată și de o altă procedură, cea de activare a articolului 7 al Tratatului de la Lisabona, lansată în decembrie de Comisia Europeană în legătură cu temerile privind statul de drept. Această procedură este declanșată atunci când se constată că într-un stat membru există un risc de încălcare gravă a valorilor UE și ea poate duce la sancțiuni contra țării respective.