ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!




Statele din grupul de la Vișegrad strâng rândurile și își fac auzită vocea mai mult decăt oricând. Asta în timp ce România preferă să stea deoparte.

La summit-ul acestora de la Varșovia, cele patru state, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia au avut cerințe clare față de ceilalți membri ai Uniunii Europene. 

Grupul de la Vișegrad a adoptat o poziție comună cu privire la viitorul Europei. Într-o reuniune care a avut loc joi la Varșovia, premierii Poloniei, Cehiei, Ungariei și Slovaciei au făcut un apel la unitate și egalitate, a doua azi după ce președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat cinci variante pentru viitorul Europei după Brexit, între care Europa cu două viteze. 

În cadrul grupului de la Vișegrad „am convenit să transmitem că așteptăm de la președintele (Consiliului European) Donald Tusk ca propunerile privind viitorul UE să facă obiectul unui consens prealabil, pentru că ne vom întâlni la Roma doar pentru a anunța împreună un nou plan pentru Europa”, a indicat șefa executivului polonez, Beata Szydlo, gazda reuniunii premierilor din cele patru țări, desfășurată la Varșovia.

Țările din Grupul de la Vișegrad subliniază necesitatea menținerii unității Uniunii Europene, menținerea pieței unice, menținerea Spațiului Schengen, o Zonă Euro stabilă, controlul frontierelor externe, consolidarea controlului democratic.

Toate acestea reprezintă o provocare - se arată în declarația semnată de premierii Poloniei, Cehiei, Ungariei și Slovaciei, la fel ca și menținerea Uniunii Europene ca actor global, transmite agenția de presă poloneză PAP. „Dorim o Europă mai bună, nu mai multă Europă sau mai puțină Europă (…) Pentru noi este important ca reformele Uniunii Europene să se bazeze pe egalitatea intereselor tuturor statelor membre”, a punctat premierul Beata Szydlo.

La rândul său, premierul ungar Viktor Orban a estimat că în prezent „asistăm la apariția unei noi ordini mondiale”, în care țările trebuie să-și decidă locul. Referindu-se apoi la relatările privind calitatea inferioară a produselor comercializate de unele companii occidentale în estul Europei față de produsele similare din vest, el a acuzat statele vest europene de „standarde duble” și că privesc est-europenii ca pe niște cetățeni de „mâna a doua”.