ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



 

ACTUALIZARE 16:32 Guvernul României a luat act de decizia Guvernului britanic de a activa în mod oficial articolul 50 al Tratatului de la Lisabona prin care se declanșează procesul de ieșire din Uniunea Europeană, afirmă prim-ministrul Sorin Grindeanu, care subliniază că Regatul Unit este și va rămâne un partener esențial pentru România, iar Executivul de la București se va implica activ în protejarea drepturilor și intereselor cetățenilor români în UK, precizează un comunicat al Guvernului.


Guvernul se va implica activ în protejarea drepturilor și intereselor cetățenilor români în Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord (UK), în promovarea mecanismelor de consolidare a colaborării Uniunii Europene cu UK post Brexit și în păstrarea prevederilor bugetare europene privind Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună a UE 2014-2020, precizează comunicatul Executivului.

„De asemenea, Guvernul României va acționa cu determinare pentru ca în procesul de negociere ce va fi demarat să fie găsite modalitățile de cooperare cu Regatul Unit în spațiul economic european, menținerea angajamentului britanic pe termen lung în securitatea continentului, respectarea drepturilor cetățenilor europeni din Marea Britanie, cât și ale celor britanici din Uniune. "Pentru România, Regatul Unit este un partener esențial și așa va rămâne. Țările noastre sunt angajate într-un parteneriat strategic, privit ca o recunoaștere a legăturilor speciale și a viziunii comune pe care o avem pe foarte multe teme la nivel internațional. Dorim  aprofundarea acestui parteneriat atât pe componenta de securitate și de apărare, cât și pe cea privind dezvoltarea cooperării economice și intensificarea prezenței culturale britanice în România”, a precizat premierul Grindeanu.

„O prioritate pentru Executivul român este reprezentarea și protejarea intereselor cetățenilor români din Marea Britanie. Prim-ministrul Sorin Grindeanu a cerut ministrului pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, să se deplaseze în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, în prima parte a lunii aprilie, pentru a discuta cu membrii comunității românești și cu autoritățile britanice.
În cadrul vizitei oficiale, ministrul pentru românii de pretutindeni va reitera disponibilitatea părții române de a coopera cu autoritățile britanice și cu instituțiile europene pentru soluționarea problemelor cu care se confruntă românii din Marea Britanie. "Suntem preocupați  de protecția drepturilor și a intereselor cetățenilor români care trăiesc, lucrează și studiază pe teritoriul britanic. Voi sublinia că este necesară  asigurarea unui tratament egal și echitabil pentru cetățenii români în raport cu cetățenii celorlalte state membre”, a afirmat ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac.
În contextul Brexit-ului, la nivelul Guvernului, a fost constituit un mecanism inter-ministerial care are scopul să fundamenteze mandatul general și mandatele sectoriale ale României și să urmărească procesul de negociere a ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Acest mecanism este organizat astfel:
- Consiliul inter-ministerial pentru Brexit – care va oferi liniile politice pentru definirea pozițiilor României, mandatul general și mandatele sectoriale, urmând să fie aprobate de Guvern. Acest Consiliu va fi condus de primul-ministru și coordonat de ministrul delegat pentru afaceri europene, iar din componența lui vor face parte mai multe ministere.
- Comitetul de pilotaj – care va urmări procesul de negociere UE-UK
-  Comitetul de coordonare a afacerilor europene – care va asigura o informare constantă a tuturor ministerelor și va oferi cadrul necesar pentru dezbateri ocazionale
-  Grupuri de lucru inter-ministeriale, organizate la nivel tehnic. Primele trei grupuri de lucru vor urmări fundamentarea poziției României pe următoarele trei domenii de negociere: libera circulație a persoanelor, implicațiile la nivelul bugetului UE, relațiile externe și de securitate.
Acest mecanism inter-ministerial a fost aprobat printr-un Memorandum adoptat de Guvern în ședința din 22 martie, în condițiile în care dialogul de până acum al României cu Comisia Europeană, precum și exemplul altor state au arătat importanța organizării, la nivel național, a unei structuri de coordonare pe tema dosarului Brexit.
Decizia a fost luată și în condițiile în care, potrivit proiectului calendarului de negociere, finalizarea procesului Brexit se va suprapune cu perioada deținerii președinției Consiliului UE de către România (semestrul I 2019), fapt ce potențează rolul țării noastre în cadrul procesului de negociere a Acordului pentru retragerea UK.

"Uniunea Europeană are nevoie de un nou suflu, de o reformă care să o facă să răspundă provocărilor momentului, să garanteze dezvoltarea economică, mai multă coeziune și reducerea decalajelor între țările membre, care să îi aducă, astfel, mai multă legitimitate în fața propriilor cetățeni. UE nu poate continua fără sprijinul propriilor cetățeni. Noi înșine, pe plan intern, avem nevoie de sprijinul tuturor cetățenilor pentru a susține eficient interesele României în proiectul european. Cred că nu există alternativă la acest drum”, a concluzionat prim-ministrul Sorin Grindeanu, în contextul declanșării procesului de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană.

 

ACTUALIZARE 15:00 Șefa executivului britanic, Theresa May, a confirmat miercuri în Parlamentul de la Londra că Marea Britanie a invocat articolul 50 din Tratatul de la Lisabona, care dă startul negocierilor pentru ieșirea țării din Uniunea Europeană, transmite EFE.


„Acum este timpul să strângem rândurile și să fim uniți în această cameră (din parlament — n.r.) și în această țară pentru a ne asigura că lucrăm pentru cel mai bun acord Brexit cu putință pentru Marea Britanie și pentru cel mai bun viitor posibil pentru noi toți”, a declarat premierul May în Camera Comunelor, după ce Marea Britanie a notificat oficial Bruxellesul cu privire la ieșirea din blocul comunitar, potrivit Reuters.

„Procesul legat de articolul 50 este acum în desfășurare și în concordanță cu dorințele poporului britanic, Regatul Unit părăsește Uniunea Europeană. Acesta este un moment istoric din care nu poate exista cale de întoarcere”, a afirmat Theresa May în fața membrilor Camerei Comunelor.

Ea a adăugat că scrisoarea de notificare, semnată de ea marți seară și înmânată miercuri, la Bruxelles, președintelui Consiliului European de către ambasadorul britanic pe lângă UE, conține afirmația că în cazul în care Marea Britanie părăsește blocul comunitar în absența unui acord cu UE ar însemna o slăbire a cooperării dintre Londra și Uniunea Europeană în combaterea terorismului și a criminalității.

Theresa May a menționat în scrisoare că intenționează să prezinte propuneri legislative care să soluționeze probleme specifice referitoare la ieșirea țării sale din UE, simultan cu asigurarea continuității și a stabilității, în special pentru mediul de afaceri.
 

 

 

 ACTUALIZARE 08:30 Premierul britanic Theresa May a semnat scrisoarea oficială pentru activarea Articolului 50 al Tratatului de la Lisabona, declanșând astfel procedura formală de separare a Marii Britanii de Uniunea Europeană, relatează BBC.

 Scrisoarea urmează să fie înmânat miercuri lui Donald Tusk, președintele Consiliului European, de către ambasadorul britanic la UE, Sir Tim Barrow, la ora locală 13.30 (ora României, 14.30).

În cursul zilei de miercuri, premierul Theresa May va susține un discurs în Parlamentul de la Londra în care va confirma declanșarea procedurii formale de ieșire a Marii Britanii din UE.

Potrivit unor fragmente din discursul premierului britanic, Theresa May va promite că în cursul negocierilor va „reprezenta fiecare persoană din întregul Regat Unit", inclusiv cetățenii UE care locuiesc în Marea Britanie.

„Pentru că în fața oportunităților ce se vor ivi în cursul acestei călătorii remarcabile, valorile noastre împărtășite, interesele și ambițiile noastre pot și trebuie să ne unească”, potrivit fragmentelor din discurs.

„Iar acum că decizia de a părăsi UE a fost luată, este timpul să fim uniți”, va declara May.

Premierul britanic a discutat telefonic miercuri seara cu președintele Consiliului European, Donald Tusk, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și cancelarul german Angela Merkel.

Se estimează că negocierile vor începe la jumătatea luni mai, guvernul de la Londra indică că ar dori să poarte concomitent discuțiile privind ieșirea din Blocul comunitar și cele referitoare la un acord comercial, însă oficialii europeni au declarat că este necesar ca cele două chestiuni să fie discutate separat.

Știre inițială

Într-un demers fără precedent în istorie, Marea Britanie inițiază miercuri oficial procedura formală care va avea ca deznodământ Brexitul, ieșirea din Uniunea Europeană, după mai mult de patru decenii de apartenență la blocul comunitar, scrie agenția EFE într-o prezentare a pașilor ce vor urma lansării acestei proceduri.


 În cursul zilei de miercuri, ambasadorul britanic pe lângă UE, Tim Barrow, va înmâna personal președintelui Consiliului European, Donald Tusk, scrisoarea prin care executivul de la Londra notifică activarea articolului 50 din Tratatul de la Lisabona.

Din acel moment începe numărătoarea inversă pentru stabilirea, prin negocieri, a condițiilor ieșirii Marii Britanii din blocul comunitar și a viitoarelor relații dintre această țară și UE, inclusiv relații comerciale, proces care conform aceluiași articol din tratat ar trebui să fie finalizat într-un termen de doi ani.

La Londra, tot miercuri, premierul Theresa May se va prezenta în fața Camerei Comunelor pentru a informa deputații că a activat articolul 50.

După ce va primi scrisoarea, Donald Tusk va face o scurtă declarație de presă, iar a doua zi va trimite celorlalți 27 de lideri europeni un proiect privind liniile directoare ale negocierii Brexitului, acest mandat de negociere urmând să fie definitivat până la summitul UE din 29 aprilie, convocat special pentru această temă.

La negocierile care vor urma, premierul Theresa May va urmări să obțină un acord care să mulțumească toate cele patru entități ce alcătuiesc Regatul Unit, în special Scoția, care amenință din nou cu secesiunea.

Dar în cadrul acestor tratative vor fi abordate numeroase chestiuni sensibile asupra cărora pozițiile oficialilor de la Londra sunt în prezent foarte îndepărtate de ale celor europeni, cum ar fi costul pe care Marea Britanie îl va suporta în virtutea actualelor ei angajamente față de bugetul comunitar sau statutul imigranților comunitari în Marea Britanie, statele blocului comunitar insistând îndeosebi pe menținerea libertății de circulație a forței de muncă.

Problema imigrației a jucat un rol determinant în decizia britanicilor de a vota la referendumul din 23 iunie 2016 majoritar pentru ieșirea din UE. Totuși, ministrul britanic pentru Brexit, David Davis, a recunoscut că limitarea primirii imigranților va trebui să fie selectivă, întrucât există sectoare economice și servicii publice care au nevoie de forță de muncă venită din străinătate.

Pe de altă parte, David Davis a respins posiblitatea ca țara sa să plătească suma de circa 60 de miliarde de euro, care conform unor estimări ar corespunde acelor angajamente. El a dat, de asemenea, asigurări că guvernul de la Londra a elaborat 'planuri de urgență' pentru eventualitatea în care nu-și va atinge obiectivul de a conveni un acord comercial cu UE.

Oficiali britanici citați de publicația The Guardian consideră că scenariul unei încheieri a negocierilor fără un acord ar echivala cu o situație de haos. Însă premierul May a sugerat de mai multe ori că, în lipsa unui acord convenabil pentru țara sa, ar prefera mai degrabă ca negocierile cu UE să se termine fără un acord.