Partidul Democrat de centru stânga al lui Matteo Renzi s-a aflat luni în pragul imploziei, majoritatea și minoritatea confirmând în cursul unei ședințe a Comitetului Director opoziția lor frontală în privința reformei constituționale, tema unui referendum crucial pentru șeful guvernului italian, relatează AFP.

O criză politică ar putea fi mortală pentru Italia care se confruntă și cu probleme economice. Această reformă, concepută pentru a permite mai multă stabilitate politică între-o țară care a cunoscut 60 de guverne cu începere din 1946, trebuie să fie aprobată la 4 decembrie printr-un referendum legat de care Matteo Renzi își joacă viitorul politic.

Iar aceasta cu atât mai mult cu cât în PD are loc de mai multe luni o luptă între majoritate și minoritate, cea din urmă considerând că reforma și legea electorală care o însoțește sunt periculoase pentru democrație. Reforma constituțională, votată după mai multe plimbări între cele două Camere ale parlamentului, este imposibil să fie corectată înainte de 4 decembrie.

În schimb, legea electorală, o lege ordinară adoptată de parlamentul italian, teoretic poate fi votată din nou înaintea acestui scrutin. Pentru a convinge minoritatea din partidul său, Matteo Renzi a propus luni ca o comisie a PD, din care să facă parte cel puțin un membru al acestei minorități, să propună o altă lege electorală, dar numai după 4 decembrie. Unul dintre liderii acestei aripi, Gianni Cuperlo, a avertizat însă că va vota "nu" la 4 decembrie dacă legea nu va fi amendată până atunci și că va demisiona din parlament. Asemenea altor "revoltați", el s-a abținut să vorbească despre sciziune, dar amenințarea își face simțită prezența de multă vreme.

„Dacă vei câștiga (referendumul), vei merge pe un câmp de ruine", l-a avertizat Gianni Cuperlo pe Matteo Renzi, acuzându-l că a provocat această tensiune între majoritate și minoritatea mai la stânga din PD. Alți responsabili ai minorității, printre care fostul secretar general al partidului Pier-Luigi Bersani sau fostul premier Massimo D'Alema, au făcut cunoscut deja că vor vota „nu" la 4 decembrie. La rândul său, Matteo Renzi consideră că majoritatea din partid este în spatele său și că discuția din jurul referendumului nu este decât „alibi" folosit de minoritate pentru a-l răsturna de la putere. Compromisul propus de premier a fost adoptat luni seară în unanimitate, minoritatea refuzând să participe la vot. Sondajele în vederea referendumului sunt împărțite, cu un ușor avans pentru „nu".

Toate partide de opoziție s-au pronunțat împotriva reformei inițiate de Matteo Renzi, motiv pentru care rezultatul consultării populare provoacă îngrijorare printre partenerii europeni ai Italiei. Reforma Constituțională în pericol Premierul Matteo Renzi a declarat în repetate rânduri că se va retrage de la putere dacă nu obține rezultatele dorite în urma referendumului pentru amendarea constituției, care este programat să aibă loc la 4 decembrie. Însă, liderul italian a refuzat în ultimele săptămâni să mai răspundă la întrebare, susținând că acest subiect ar distrage atenția de la dezbaterea privind meritele unei reforme constituționale. Ultimele sondaje demostrează că tabăra „NU” deține un ușor avans, ceea ce ridică semne de întrebare în blocul comunitar legate de posibilitatea ca italienii să fie conduși de un guvern slab în timpul negocierilor pentru ieșirea Marii Britanii din UE. Însă, Angelino Alfano a precizat că executivul va rămâne în loc, oricare urmează să fie rezultatele referendumului constituțional crucial. Ministrul de Interne este liderul unei mici formațiuni politice de centru-dreapta și nu face parte din Partidul Democrat (PD) a lui Matteo Renzi.

„Oricine este de acord cu conținutul acestei reforme, dar votează împotrivă doar pentru că vor să-i facă bagajele lui Renzi, ar trebui să știe că acest executiv nu va demisiona, așa că puteți mai bine să votați în favoare”, a declarat Alfano. Demnitarul susține că tabăra „NU” este compusă dintr-o alianță largă de formațiuni politice, care nu au nicio valoare comună. „Prin urmare acesta este singurul executiv posibil”, a spus Angelino Alfano. De asemenea, premierul a declarat că președintele nu va organiza alegeri anticipate chiar dacă reforma constituțională este respinsă prin referendum, iar legislativul își va continua mandatul până la finele anului 2018. Dacă referendumul este pierdut, atunci va fi cu siguranță nevoie de o nouă lege electorală în Italia. Legea electorală, care este în vigoare pe teritoriul italian, a fost realizată în anticiparea unui rezultat de susținere a reformei constituționale, iar prin urmare privește doar alegerea camerei inferioare a legislativului. Reforma constituțională cere eliminarea unei camere superioare a legislativului, care este aleasă prin vot. Italia organizează anul viitor întâlnirea G7, iar un potențial tur de alegeri anticipate ar îngreuna pregătirile pentru un asemenea summit.

De asemenea, reforma constituțională ar reduce considerabil rolul îndeplinit în procesul legislativ de către senatori și ar înlătura autoritatea de a demite guverne sau de a bloca pe termen nedefinit anumite legi. Premierul Renzi susține că o asemenea măsură ar ajuta la menținerea stabilității politice în Italia. Peninsula a avut nu mai puțin de 63 de executive în ultimii 70 de ani. O criză politică nu ar cădea bine Italiei care încă se luptă cu probleme economice în urma crizei din 2009, la care s-au adăudat și gestionare pagubelor de pe urma cutremurului din august. UE, înțelegătoare Uniunea Europeană a transmis guvernului de la Roma că Italia poate conta pe toată flexibilitatea pe care o pot oferit regulile bugetare ale UE pentru anul 2017, dar nu ar trebui să crească și mai mult datoria sa, deja foarte mare ci, din contră, să o scadă, a declarat comisarul european pentru afaceri economice și financiare, Pierre Moscovici, citat de Reuters.

„Înțelegem faptul că Italia poate și trebuie să beneficieze de toată flexibilitatea disponibilă”, a spus Moscovici într-un interviu acordat în marja reuniunilor FMI. "Acesta a fost deja cazul în trecut, prin clauza de investiții, clauza de reforme structurale, clauza ciclică și, bineînțeles, putem integra și evenimentele excepționale provocate de primirea refugiaților și de cutremur”, a adăugat oficialul european, referindu-se la seismul de la Amatrice, din această vară. „Deci, flexibilitate și inteligență, dar, dar încălcarea legilor, nu suntem dispuși la acest lucru”, a avertizat Moscovici. „Vrem o Italie puternică, în mod clar avem nevoie de o Italie proeuropeană, care să fie la baza Europei”, a adăugat comisarul. Normele UE care prevăd ca țările din Zona euro să aibă bugete echilibrate includ deja o serie de excepții, inclusiv una privind cheltuielile pentru situații de urgență și pentru reconstrucție, în urma dezastrelor naturale. Roma ar vrea să extindă această clauză pentru a acoperi costurile de prevenire a cutremurelor, a explicat subsecretarul de stat Claudio Vicenti. La rândul său, fostul premier și președinte al Comisiei Europene Romano Prodi afirmă că Italia are nevoie de „un plan pentru următorii 30 de ani” și a subliniat că fiecare euro cheltuit pentru prevenirea pagubelor provocate de cutremure permite economii de cel puțin patru euro în reconstrucția post-seism. Potrivit estimărilor Consiliului Național al Inginerilor, mai mult de jumătate dintre casele particulare din Peninsulă nu respectă regulile privind siguranța în caz de cutremur și reabilitarea celor din zonele cu risc seismic sporit ar costa circa 36 de miliarde de euro. Chiar și înainte de catastrofă, Guvernul lui Renzi urma să ceară o relaxare a disciplinei fiscale europene, pentru a stimula economia.