ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



În  avalanșa de scenarii și comploturi ce se țes în aceste zile în America, s-a conturat și teza conform căreia victoria democratului Joe Biden va fi una doar pe jumătate. Conform scenariului vehiculat - mai mult sau mai puțin credibil, având în vedere problemele medicale ale lui Joe Biden, despre care s-a spus încă de la început că ar fi cel mai bătrân președinte al SUA în cazul victoriei, circuite de raționament care s-au văzut în timpul campaniei -  democratul ar putea fi trimis acasă după vot. Circumstanță în care președintele SUA ar deveni Kamala Harris, aleasa lui Biden ca vice-președinte.

Mai multe gafe și „ieșiri din decor” făcute de-a lungul campaniei din SUA au alimentat teoria conform căreia Biden ar putea fi prea bătrân pentru a-și asuma toate responsabilitățile de președinte. De altfel, se știe că fostul vice al lui Obama a suferit în 1988 o intervenție chirurgicală pentru două anevrisme cerebrale. 

Doar că presa mainstream a mers pe burtă și a acordat o atenție ridicol de mică acestui fapt. La fel s-ar fi întâmplat oare și dacă președintele Trump ar fi suferit o intervenție chirurgicală pe creier în urmă cu 30 de ani? Progresiști ​​și mass-media anti-Trump nu l-ar fi acuzat că e inapt să conducă, cerându-i să demisioneze?

Și chiar dacă chirurgul său, dr. Paul Kassell, afirma că operațiile nu i-au afectat capacitățile mentale sau agilitatea, fiind la fel de „ascuțit la minte” ca acum 30 de ani, câteva episoade din timpul campaniei par să-l contrazică. Joe Biden a spus că 200 de milioane de americani au murit din cauza Covid-19 (deși era vorba la acel moment de 100.000 de morți). L-a confundat pe Trump cu George Bush, le-a cerut americanilor să-l voteze la Senat, a declarat că „a organizat cea mai mare fraudă electorală din istoria Americii”. Și i-a reproșat lui Trump că „spurcă Biroul Oval” (probabil cu gândul la Bill Clinton).

În cazul în care Joe Biden va câștiga alegerile, dar va fi scos din joc din cauza problemelor de sănătate, la Casa Albă se va instala  vicepreședintele Kamala Harris.
 
Cine este Kamala Harris? 
 
Harris e prima femeie de culoare candidată la vicepreședinția democratică. Fiica unor imigranți jamaicani și indieni, senatoarea ar putea deveni, dacă scenariul trimiterii lui Biden acasă se adeverește, primul președinte de sex feminin și primul președinte metis, cu origini mixte.
 
Și mai este ceva cert: candidata la funcția de vicepreședinte este și mai la stânga decât Biden, așa cum a subliniat însuși Trump, care a amintit că în 2019 senatoarea a fost considerată drept cel mai progresist politician al anului. Cu un palmares LGBT care-i face onoare la capitolul progresism. În calitate de procuror general în California, Harris a înființat o unitate LGBTQ de combatere a crimelor bazate pe ură. A refuzat să apere o prevedere din legislația statului care definea căsătoria între bărbat și femeie. Iar, ulterior, Harris a oficiat căsătoria dintre două lesbiene care ceruseră revocarea acelei prevederi din Legea 8. Campania prezidențială a lui Harris a inclus o platformă pentru americanii LGBTQ, axată pe trei domenii: abrogarea ordinelor anti-LGBTQ ale lui Trump; asigurarea egalității; și prioritizarea problemelor transgenderilor. Harris a introdus un proiect de lege în Senat pentru a interzice utilizarea așa numitei gay/trans panic defense,  a luptat pentru ca americanii LGBTQ să fie incluși la recensământ și a cerut o anchetă cu privire la moartea imigrantului Roxsana Hernández, în custodia ICE. Harris s-a pronunțat și împotriva hotărârii unui judecător conform căruia pedeapsa cu moartea era neconstituțională.
 
În linia întâi în timpul rebeliunilor declanșate sub pretextul Floyd
 
Kamala Harris s-a făcut remarcată și în timpul haosului în care a plonjat America după moartea afro-americanului George Floyd. Harris a fost cea care a prezentat proiectul de lege pentru reforma poliției după protestele Black Lives Matter. Tot ea a fost susținătoare a fondului de cauțiune care căuta eliberarea infractorilor violenți care s-au revoltau pe străzile din Minneapolis. Printre cei eliberați din arest de către Minnesota Freedom Fund (MFF) se numărau un suspect care a tras cu arma spre poliție, o femeie acuzată de uciderea unui prieten și un infractor sexual condamnat de două ori. 
 
Cel puțin 13 membri ai personalului campaniei Biden au făcut donații către Minnesota Freedom Fund, potrivit Reuters.„Joe Biden și Kamala Harris trebuie să răspundă pentru faptul că au sprijinit un grup care a ajutat un bărbat acuzat că a agresat sexual un copil", declara în vară Directorul Comitetului Național Republican, Steve Guest. Ce va fi, va fi...